Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Generalul în rezervă Virgil Bălăceanu a avertizat că principalul pericol, după distrugerea a două drone lângă zona Neptun Deep, este posibilitatea unei operațiuni sub steag fals, care ar putea reprezenta un test pentru NATO, potrivit Realitatea.net.
Ce s-a întâmplat lângă Neptun Deep
Două drone de tip Gerbera au fost distruse controlat, pe 11 august, de scafandrii EOD ai Forțelor Navale Române, în zona economică exclusivă a României din Marea Neagră, la aproximativ 90 de mile marine de Constanța, în apropierea perimetrului Neptun Deep. Sistemele au fost semnalate de personalul unei nave civile aflate în zonă, iar Comandamentul Componentei Navale a confirmat, împreună cu partea ucraineană, că aparatele nu aparțin forțelor Ucrainei, potrivit HotNews.ro.
Ministerul Apărării Naționale a precizat că una dintre drone avea posibil încărcătură explozivă și că ambele au fost neutralizate prin detonare controlată, într-o operațiune desfășurată în condiții de siguranță.
Incident accidental sau acțiune deliberată
Generalul Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles, a explicat că există două ipoteze principale pentru acest tip de incident: hazardul sau o acțiune hibridă pregătită deliberat.
🗞️ Citește și Acestea
„Putem să plecăm de la un scenariu al pregătirii unei acțiuni hibride sau putem să plecăm de la ideea hazardului”, a spus generalul, la Realitatea Plus.
Un element esențial pentru distincția dintre cele două variante, potrivit generalului, este faptul că niciuna dintre dronele identificate recent în apropierea litoralului românesc nu și-a atins vreo țintă concretă.
„În momentul în care pregătești o operație chiar sub steag fals, îți atingi ținta. Ori nu avem o țintă atinsă nici în cazul dronei Maia și nici în cazul celor două drone. Pur și simplu au căzut”, a explicat Bălăceanu.
Ipoteza bruiajului și vulnerabilitatea spațiului aerian
Generalul a menționat și posibilitatea ca dronele să fi fost afectate de bruiaj electronic, deși consideră mai puțin probabilă varianta unei preluări complete a controlului, de tip spoofing, din partea Rusiei.
„Există posibilitatea bruierii sau chiar dacă rușii au ajuns la o tehnică superioară, specialiștii cam contestă o asemenea variantă la spoofing, adică preiei controlul dronei și o duci unde vrei tu”, a afirmat el.
Potrivit lui Bălăceanu, o dronă afectată de bruiaj nu mai urmează traiectoria stabilită inițial, ci trece pe un mod de zbor automat, fără date complete de navigație, ceea ce ar putea explica de ce aparatele au ajuns să cadă în zona economică exclusivă a României.
De ce Neptun Deep este un test pentru NATO
Generalul a subliniat miza strategică a proiectului Neptun Deep, unde platforma Alpha este deja instalată, iar România se pregătește să primească gaze din exploatarea offshore începând de anul viitor.
„Marele pericol este să se acționeze într-o operație sub steag fals, să se producă o lovitură în zona Neptun Deep. Ori un asemenea lucru va fi un test la adresa NATO”, a fost concluzia generalului.
El a atras atenția asupra unei nuanțe juridice importante: zona economică exclusivă a României nu intră sub incidența articolului 5 din Tratatul NATO, spre deosebire de apele teritoriale. Practic, un atac produs în zona economică exclusivă ar ridica întrebări legate de mecanismul de apărare colectivă a Alianței.
Flancul de sud-est, cea mai volatilă zonă de securitate
Generalul Bălăceanu a subliniat că incidentele cu drone sunt printre cele mai frecvente amenințări hibride întâlnite pe flancul sud-estic al NATO, iar situația va rămâne tensionată atâta timp cât continuă războiul din Ucraina.
„Situația cea mai volatilă este în zona noastră și va rămâne atâta timp cât continuă războiul din Ucraina”, a mai spus generalul.
Autoritățile române nu au anunțat, până la acest moment, dacă vor deschide o anchetă separată pentru a stabili originea exactă a celor două drone Gerbera descoperite lângă Neptun Deep.
