Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), avertizează că deficitul energetic de la Cernavodă nu poate fi acoperit integral doar din importuri și economisire voluntară, după ce Ministerul Energiei a confirmat oprirea controlată a Unității 2 a centralei nucleare, potrivit Mediafax. Analiza sa arată că țara riscă un gol de peste 1.000 MW în serile caniculare din a doua jumătate a lunii august.
Ce înseamnă oprirea Unității 2 pentru sistemul energetic național
Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă a inițiat procedurile tehnice premergătoare opririi controlate a Unității 2, pe fondul debitului foarte scăzut al Dunării. Ministerul Energiei precizează că este vorba despre proceduri uzuale și preventive, menite să pregătească oprirea în condiții de siguranță.
Dacă ambele reactoare ies din funcțiune, sistemul pierde aproximativ 1.400 MW de producție constantă și predictibilă, singura sursă internă care nu depinde de secetă, vânt sau temperatura aerului. Pentru compensare, Ministerul Energiei a scos din rezervă grupul Rovinari 4 al Complexului Energetic Oltenia și a majorat producția Hidroelectrica, în limitele resursei de apă disponibile.
Importurile, aproape la fel de mari ca producția internă
Potrivit analizei Chisăliță, fără energia nucleară, producția internă disponibilă la ora 20:00 s-ar situa, în zilele cele mai dificile, la numai 4.150–4.300 MW. În zilele caniculare, consumul ar putea depăși 8.000 MW, ceea ce ar obliga România să importe aproximativ 2.500–2.600 MW, adică aproape 60% din producția internă rămasă.
🗞️ Citește și Acestea
„Problema este că puterea tehnică de import nu reprezintă energie garantată. O interconexiune poate exista, dar dacă dincolo de ea nu există producție disponibilă, aceasta nu transportă decât deficit”, a explicat președintele AEI, potrivit sursei citate.
Economisirea voluntară, insuficientă pentru un gol de peste 1.000 MW
Reducerea voluntară de consum este estimată la 170–300 MW, la care se adaugă aproximativ 200 MW din oprirea temporară a activității la Dacia și Ford, până pe 19 august. Chisăliță subliniază însă că aceste măsuri rămân mult sub dimensiunea problemei.
„România nu poate acoperi un gol de peste 1.000 MW stingând câteva vitrine, reducând aerul condiționat în instituții și solicitând populației să nu mai folosească simultan electrocasnicele. Aceste măsuri sunt utile, dar insuficiente în raport cu dimensiunea problemei”, a declarat expertul.
Zilele cu riscul cel mai ridicat de reducere administrativă a consumului sunt 18, 19, 20 și 21 august, cu un necesar estimat între 1.050 și 1.200 MW. Intervalul critic se situează, potrivit analizei, între orele 19:30 și 22:00, când producția fotovoltaică dispare, iar consumul casnic rămâne ridicat.
Bulgaria, principalul furnizor de siguranță pentru România
Președintele AEI a subliniat că, pentru aceeași energie disponibilă în regiune, concurează simultan Ungaria, Serbia, Croația, Macedonia de Nord și Albania, ceea ce reduce marja reală de siguranță a României. În acest context, Bulgaria devine principalul colac de salvare, prin centrala nucleară de la Kozlodui, termocentralele proprii și instalațiile de acumulare prin pompaj.
Situația a fost confirmată și de directorul Centralei de la Cernavodă, care a explicat, potrivit Digi24, că nivelul Dunării a atins pragul critic care impune oprirea unității. Chisăliță atrage atenția că vulnerabilitatea este reciprocă: o avarie la un grup important din Bulgaria sau o creștere bruscă a consumului bulgar s-ar transmite aproape imediat în necesarul de reducere din România.
Cifrele cheie ale deficitului estimat
- Producție nucleară pierdută: 1.400 MW
- Producție internă disponibilă la vârf: 4.150–4.300 MW
- Import necesar estimat: 2.500–2.600 MW
- Economisire voluntară posibilă: 170–300 MW
- Deficit rezidual de acoperit administrativ: 1.000–1.200 MW
Analiza Asociației Energia Inteligentă, confirmată în linii mari și de alte publicații economice precum HotNews, arată că elementul decisiv rămâne volumul real de import disponibil zi de zi. O scădere de 500 MW sub nivelul estimat poate produce, potrivit lui Chisăliță, o creștere similară a necesarului de reducere administrativă a consumului.
România intră astfel într-o perioadă în care echilibrul sistemului energetic depinde simultan de starea Dunării, de disponibilitatea vecinilor și de disciplina de consum a populației și a industriei. Autoritățile au anunțat că monitorizează permanent situația și că vor recurge la limitări administrative doar dacă importurile și producția internă nu vor mai putea acoperi vârfurile de consum.
