Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Protestele elevilor din Franța au scăpat de sub control, a avertizat prefectul de poliție al Parisului, Patrice Faure, care cere revenirea la forme pașnice de manifestare, potrivit Antena3 CNN, care citează Reuters și Agerpres.
Faure a publicat o scrisoare deschisă pe platforma X, înaintea noilor manifestații convocate pe 6 octombrie. El le cere elevilor să renunțe la blocarea liceelor și la tulburările publice, iar părinților să-și țină copiii departe de influența unor agitatori de profesie. Mesajul central este formulat direct: „Este timpul să revenim la forme pașnice de acțiune”, a scris prefectul.
Autoritățile au avertizat, totodată, că vor răspunde cu fermitate la violențe și acte de vandalism.
Cum a ajuns o dispută despre profesori la violențe urbane.
Mișcarea a pornit pe 21 septembrie de la liceul Saint-Exupéry din Créteil, lângă Paris, unde elevii reclamau posturi de profesori rămase neocupate, potrivit Mediafax. Protestul s-a extins rapid în regiunea pariziană și în alte orașe, amplificat prin TikTok, Instagram și Snapchat.
🗞️ Citește și Acestea
Elevii vorbesc despre clase supraaglomerate, clădiri degradate, programe încărcate și presiunea platformei de admitere Parcoursup. Pe 1 octombrie, aproximativ 30 de campusuri universitare erau afectate de blocaje sau acțiuni de protest, iar disputele locale s-au transformat într-o mișcare națională a tinerilor.
Bilanțul protestelor elevilor din Franța: rețineri, răniți și licee închise.
Începând din 28 septembrie, circa 5.000 de persoane, majoritatea adolescenți, au fost reținute la nivel național, iar zeci de persoane au fost rănite, relatează Reuters, potrivit Agerpres. Agathe Foucault, purtătoare de cuvânt a poliției naționale, a spus la postul de radio RTL că peste 600 de polițiști au fost răniți, iar pagubele materiale sunt estimate la zeci de milioane de euro.
Escaladarea s-a produs pe 1 octombrie, când Ministerul de Interne a raportat 1.949 de rețineri într-o singură zi și 305 polițiști și jandarmi răniți. Ministrul Educației, Édouard Geffray, a anunțat că de la începutul mișcării au fost răniți 65 de angajați din educație și 170 de elevi.
Pe 2 octombrie, peste 400 de licee erau închise, după incendii și atacuri asupra unor unități de învățământ. La Nantes, un incendiu a distrus parțial holul liceului Nelson-Mandela, iar la Marsilia profesori au fost stropiți cu benzină, relatează Mediafax. Prefectul Faure interzisese deja adunările în jurul a 13 licee din Paris.
Guvernul Lecornu acuză stânga radicală, iar LFI respinge acuzațiile.
Premierul Sébastien Lecornu a convocat o celulă de criză interministerială, iar Guvernul a descris schimbarea de natură a manifestațiilor, de la mișcare socială la violențe urbane. Potrivit Reuters, citat de Mediafax, surse apropiate premierului spun că serviciile de informații au prezentat evaluări care indică implicarea unor activiști ai stângii radicale în extinderea mobilizării.
Executivul a pus sub semnul întrebării în special rolul La France insoumise, partidul condus de Jean-Luc Mélenchon. Ministrul Educației a spus că protestul a fost legitim la început, dar a fost ulterior recuperat politic. LFI respinge acuzațiile și susține că Guvernul încearcă să politizeze revendicările elevilor, iar intervențiile dure ale forțelor de ordine au amplificat tensiunile.
Acuzațiile nu reprezintă o concluzie judiciară, ci poziția Guvernului și evaluări atribuite serviciilor de informații, precizează Mediafax. Ministrul Justiției, Gérald Darmanin, a afirmat că printre cei implicați se află și persoane venite din afara comunităților școlare.
Ce a cedat Guvernul francez și ce rămâne fără răspuns.
Prima concesie este renunțarea la prevederea din proiectul de buget pentru 2027 care introducea taxe de înscriere pentru studenții fără bursă din BTS și din clasele pregătitoare pentru marile școli: 178 de euro pentru BTS și 270 de euro pentru clasele pregătitoare, potrivit informațiilor Le Monde preluate de Mediafax.
Geffray a avut programate discuții cu organizațiile elevilor, cu sindicatele din educație și cu reprezentanții părinților. Guvernul promite o platformă de consultare în care revendicările să fie centralizate, urmată de răspunsuri la nivel național. Sursele consultate nu indică o dată pentru aceste răspunsuri.
Pentru protestele elevilor din Franța, miza politică este amplificată de apropierea alegerilor prezidențiale din 2027, la circa șapte luni distanță, și de un proiect de buget pregătit în condițiile unei datorii publice de aproximativ 119% din PIB. În paralel, angajați din sectorul public, inclusiv profesori, protestează împotriva măsurilor bugetare și a înghețării salariilor.
Reprezentanții forțelor de securitate se tem că o manifestație organizată în centrul Parisului ar putea degenera, în contextul îngrijorărilor că grupuri anarhiste de extremă stângă ar putea deturna mișcarea, potrivit Rador.
Deocamdată, singura concesie concretă este renunțarea la taxele de 178 și 270 de euro, în timp ce plângerile despre profesorii lipsă și clădirile degradate au primit doar promisiunea unei platforme de consultare.
