Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul vicepremier Dragoș Anastasiu consideră că Guvernul Bolojan a fost nevoit să ia măsuri nepopulare, dar ar fi trebuit să avanseze și cu debirocratizarea, potrivit Digi24. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „În Fața Ta”, difuzată pe 3 octombrie.
Debirocratizarea, direcția pe care Anastasiu o considera principală.
Discuția a pornit de la întrebarea dacă Guvernul Bolojan a fost bun pentru economie. Răspunsul fostului vicepremier a avut mai multe componente, de la apărarea măsurilor dure până la critica unei agende de reforme rămase incomplete.
Antreprenorul spune că Executivul condus de Ilie Bolojan, premierul interimar și președintele PNL, nu avea alternativă la măsurile care au nemulțumit pe toată lumea. În același timp, el crede că Guvernul trebuia să ia și alte decizii, pe lângă cele cunoscute public.
Exemplul pe care îl dă este debirocratizarea. Potrivit lui Anastasiu, ea se putea realiza și ar fi fost, în opinia lui, principala direcție de reformă.
🗞️ Citește și Acestea
Sursele consultate nu detaliază ce măsuri concrete de debirocratizare avea în vedere fostul vicepremier. El a admis, în schimb, că se puteau face lucruri mai bune.
Cum a ajuns reforma companiilor de stat în atenția televiziunilor.
Anastasiu a povestit că, în momentul în care a primit sarcina de a se ocupa de companiile de stat, a vrut să aducă lângă el zece dintre cei mai buni specialiști din România în restructurarea companiilor și în managementul de criză.
Întâlnirea cu aceștia, spune el, a avut un scop precis: stabilirea unor criterii de performanță mai bune, de tip KPI, pentru companiile de stat. A doua zi, susține fostul vicepremier, televiziunile spuneau că reprezentanți ai mediului privat au intrat să ia date de la Guvern.
„E greu să lucrezi așa”, a concluzionat Anastasiu în aceeași emisiune. El a ales acest exemplu pentru a arăta cum o inițiativă de expertiză externă a fost prezentată public într-o cu totul altă cheie.
Atmosfera din interiorul guvernării, descrisă de Dragoș Anastasiu.
Fostul vicepremier a vorbit despre o tensiune permanentă. În interiorul guvernării, spune el, relațiile erau bune, dar în spațiul public, la televizor, oamenii din Executiv se atacau între ei.
Dragoș Anastasiu susține că a trăit asta personal și că a început să simtă efectele chiar în timpul mandatului. Sursele consultate nu precizează cine sunt persoanele la care face referire.
Anastasiu despre negocierile pentru noul Guvern și alegerile anticipate.
În același interviu, Anastasiu a spus că nu crede că România are nevoie de alegeri anticipate, dar că ele trebuie declanșate dacă blocajul politic nu poate fi depășit altfel, potrivit unui alt material Digi24.
El susține că mentalitatea unora dintre politicienii care negociază formarea Guvernului pornește de la întrebarea „Ce am eu de câștigat?”. Pentru Anastasiu, miza nu este cine devine premier, ci cum arată componența Executivului.
Întrebat dacă Bolojan a fost înlăturat sub presiunea americanilor, fostul vicepremier a răspuns că personal nu crede acest lucru.
Declarațiile vin într-un moment de impas politic. Guvernul Bolojan a fost demis pe 5 mai 2026 printr-o moțiune de cenzură votată de 281 de parlamentari, potrivit Mediafax.
Cabinetul propus de Siegfried Mureșan nu a trecut de votul de învestitură pe 30 septembrie, iar președintele Nicușor Dan a convocat noi consultări la Cotroceni pe 5 octombrie.
Ce adaugă mărturia lui Anastasiu la bilanțul Guvernului Bolojan.
Mesajul fostului vicepremier are două straturi. Pe de o parte, el apără caracterul inevitabil al măsurilor nepopulare; pe de altă parte, spune că agenda de reforme a rămas incompletă.
Anastasiu vorbește din interiorul fostei guvernări, nu din opoziție, ceea ce dă o greutate aparte observațiilor sale despre comunicarea publică și despre presiunea mediatică. Sursele consultate nu consemnează, până la această oră, o reacție oficială a Guvernului sau a PNL la declarațiile lui.
Rămâne, astfel, un contrast fără răspuns: un fost membru al Guvernului care consideră că măsurile dure erau inevitabile, dar că direcția principală a lipsit, fără să explice, în fragmentele publicate, cine sau ce a blocat-o.
