Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România intră în octombrie cu Cernavodă oprită și fără o perspectivă sigură de repornire a vreunui reactor, iar Guvernul a prelungit măsurile de siguranță din energie, potrivit Mediafax, care citează nota de fundamentare a hotărârii.
Hotărârea adoptată pe 1 octombrie prelungește starea de alertă în sectorul energetic pentru perioada 1-31 octombrie, iar Transelectrica poate aplica măsuri temporare de siguranță până pe 30 octombrie, potrivit comunicatului Guvernului, preluat de TVR Info.
Cernavodă oprită din 28 iulie: ce spun documentele Guvernului.
Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită pe 28 iulie, după scăderea nivelului Dunării în zona de aspirație a pompelor de răcire, iar Unitatea 2 pe 13 august. În condiții normale, cele două reactoare operate de Nuclearelectrica asigură aproximativ 20% din producția națională de energie, potrivit Mediafax.
Nota de fundamentare spune că prognoza debitului Dunării la intrarea în țară nu oferă o perspectivă sigură de repornire a cel puțin unei unități în octombrie. Debitul la Baziaș ar putea coborî de la circa 1.450 de metri cubi pe secundă la finalul lui septembrie la 1.185-1.200 de metri cubi pe secundă în intervalul 10-13 octombrie, în scenariul median.
🗞️ Citește și Acestea
La Cernavodă se conturează o fereastră critică între 15 și 22 octombrie, când nivelul apei ar putea atinge sau depăși pragul de minus 262 de centimetri în scenariile nefavorabile. Pe 24 septembrie, nivelul era de minus 245 de centimetri, cu doar 10 centimetri peste minimul record din 20 septembrie, potrivit Ora de Sibiu.
Ce risc vede Ministerul Energiei la orele de vârf.
Pentru octombrie, consumul de energie electrică la vârful de seară poate ajunge la 8.000 MW, în condițiile scăderii temperaturilor. Grupurile pe cărbune POT funcționa cu maximum 1.200 MW, din cauza rezervelor limitate de combustibil, iar producția eoliană este estimată la cel mult 1.000 MW în prima decadă a lunii.
Producția fotovoltaică are maxime sub 2.800 MW și va scădea odată cu scurtarea zilelor, iar la centrala de la Paks, din Ungaria, un grup nuclear este retras programat între 19 septembrie și 10 octombrie, cu o reducere de circa 500 MW. Vulnerabilitatea principală este deficitul de producție dispecerizabilă între orele 18:00 și 22:00, combinat cu posibilități limitate de import, pe fondul unei crize regionale de energie.
Documentul avertizează că, în lipsa unor rezerve suficiente la orele de vârf, pot apărea consecințe economice și sociale grave, dar și un risc foarte ridicat pentru funcționarea sistemelor interconectate din Europa continentală. Textul vorbește despre un risc, nu despre o criză declarată.
Cum ar putea acționa Transelectrica, în ordine.
Măsurile pot fi aplicate doar dacă situația de criză se materializează sau dacă sunt amenințate siguranța persoanelor, a instalațiilor ori integritatea sistemului energetic național. Transelectrica trebuie să informeze ANRE și Ministerul Energiei și să anunțe participanții la piață cu cel puțin 24 de ore înainte de aplicarea efectivă.
Ordinea stabilită de Guvern începe cu creșterea rezervelor tehnologice ale unităților care pot funcționa pe combustibil alternativ și cu pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică. Urmează reducerea sau anularea capacității de interconexiune pentru export, apoi a schimburilor notificate pe direcția export. Ultimul pas este limitarea în tranșe a consumului, inclusiv a celui al operatorilor economici, potrivit Mediafax.
Sursele consultate nu indică aplicarea efectivă a unor limitări de consum până la această dată și nu detaliază care categorii de consumatori ar fi vizate primele. Potrivit RomâniaTV, România importă la orele de vârf până la aproape 2.000 MW.
Ce spune Nuclearelectrica despre repornirea reactoarelor.
Nuclearelectrica a transmis, în august, că ambele reactoare sunt într-o stare sigură și că oprirea nu implică niciun risc operațional sau de securitate nucleară, potrivit Mediafax. Directorul tehnic, Emil Macovei, a spus într-o conferință că „nu suntem într-o stare de conservare”, ci în una de operare, astfel încât reactoarele să poată reporni cât mai repede după revenirea nivelului necesar, potrivit Antena3 CNN.
Secretarul de stat din Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a spus pe 24 septembrie că o repornire în septembrie este exclusă și că o decizie ar putea fi luată abia către mijlocul lunii octombrie, în funcție de prognoze, potrivit Ora de Sibiu. Nota Guvernului spune, în același timp, că se impune reevaluarea măsurilor tehnice care ar putea ridica nivelul din bazinul de răcire al centralei.
De ce contează octombrie pentru consumatori.
Problema vine din suprapunerea mai multor factori: Dunăre scăzută, producție hidro redusă, reactoare oprite, solar în scădere și consum mai mare seara. Efectul se resimte în intervalul 18:00-22:00, unde Ministerul Energiei identifică deficitul de producție dispecerizabilă.
Pentru cititori, semnalul practic este că măsurile prevăzute sunt graduale. Exporturile și rezervele tehnologice sunt primele vizate, iar limitarea consumului rămâne ultima opțiune, anunțată cu cel puțin 24 de ore înainte.
Deocamdată, cu Cernavodă oprită, intervalul 15-22 octombrie este cel în care documentele oficiale văd cel mai mare risc, cu nivelul Dunării la Cernavodă aproape de pragul de minus 262 de centimetri și fără o dată sigură pentru repornirea vreunui reactor.
