Fostul premier și fostul președinte al PNL Florin Cîțu a criticat dur politica monetară a Băncii Naționale a României, susținând că instituția nu își înțelege rolul în controlul inflației și că România riscă să intre într-o criză profundă dacă nu se iau măsuri urgente de ajustare fiscală și monetară, conform analizei sale publicate pe rețelele sociale.
Într-o postare pe rețelele sociale din 6 octombrie, fostul premier Florin Cîțu a lansat un atac direct la adresa Băncii Naționale a României, avertizând că instituția „nu mai crește dobânda de politică monetară” din cauza unei probleme fundamentale: un deficit bugetar major și o expansiune fiscală inițiată persistent de guvernele din ultimii ani, potrivit stiripesurse.ro.
„Dar are o problemă: un deficit bugetar major și o expansiune fiscală inițiată persistent de ani de zile – pentru o înăsprire a politicii monetare (BNR revine la majorări de dobândă de politică monetară), fie printr-o criză impusă de piață„, a scris Cîțu, subliniind urgența situației economice actuale.
Contextul economic tensionat și decizia BNR
Declarațiile fostului premier au venit cu două zile înainte de ședința crucială a Consiliului de Administrație al BNR din 8 octombrie 2025, când banca centrală avea să decidă asupra nivelului dobânzii de politică monetară. La acea dată, economiștii anticipau în unanimitate menținerea dobânzii cheie la 6,50%, în contextul unei inflații care crescuse dramatic la 9,85% în august, de la 5,66% în iunie.
🗞️ Citește și Acestea
BNR a confirmat așteptările, menținând rata dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, împreună cu celelalte instrumente monetare. Decizia a fost motivată prin „condițiile incertitudinilor ridicate” și necesitatea „asigurării stabilității prețurilor pe termen mediu„, conform comunicatului oficial al instituției.
Inflația accelerată din această vară a fost determinată în principal de expirarea schemei de plafonare a prețurilor la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, măsuri incluse în pachetul fiscal adoptat în iulie, potrivit capital.ro.
Avertismentele lui Cîțu despre viitorul economic
Fostul ministru al Finanțelor nu este la prima intervenție critică la adresa politicii monetare. În aprilie 2025, Cîțu avertiza că „BNR o să permită în perioada următoare deprecierea cu 35% a leului (în două etape de depreciere) urmată de creșterea dobânzii de politică monetară la 10%„. Aceste predicții dramatice reflectă îngrijorarea sa constantă față de echilibrul macroeconomic al țării.
Critica actuală se concentrează pe ceea ce Cîțu consideră a fi o abordare inadecvată a băncii centrale față de presiunile inflaționiste. El sugerează că BNR evită să își asume responsabilitatea de a combate inflația prin creșterea dobânzilor, din cauza impactului negativ pe care aceasta l-ar avea asupra finanțării deficitului bugetar masiv.
Implicații pentru economia românească
Situația descrisă de Cîțu reflectă o dilemă clasică în politica economică: conflictul între necesitatea controlului inflației prin politică monetară restrictivă și presiunea de a menține costuri reduse de finanțare pentru un buget cu deficit ridicat. România se confruntă cu un deficit bugetar de peste 9% din PIB, ceea ce pune presiune enormă asupra surselor de finanțare.
Analiștii economici confirmă că România se află într-o situație dificilă, cu inflația aproape de două cifre și rate reale negative. Economiștii ING Bank și Erste-BCR anticipează că BNR va menține politica monetară prudentă până cel puțin în prima jumătate a anului 2026, când condițiile economice ar putea permite o relaxare treptată, conform analizelor publicate de economica.net.
Avertismentele lui Florin Cîțu evidențiază tensiunile din economia românească, unde politica fiscală expansivă se ciocnește cu necesitatea unei politici monetare disciplinate. În timp ce BNR optează pentru prudență, menținând dobânzile stabile în ciuda inflației ridicate, fostul premier avertizează că această abordare ar putea amplifica dezechilibrele macroeconomice și ar putea forța piața să impună corecții prin deprecierea leului și creșterea ulterioară a dobânzilor. Următoarele luni vor fi decisive pentru a determina dacă strategia băncii centrale de așteptare se va dovedi eficientă sau dacă presiunile de piață vor forța ajustări mai dramatice.
