Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin propune premierului Ilie Bolojan un sistem de tip green card pentru specialiștii străini și stimulente fiscale pentru reîntoarcerea diasporei, în contextul unui deficit de peste 600.000 de angajați pe piața muncii din România, potrivit Capital.ro.
România ar trebui să adopte, în următorii doi ani, o strategie coerentă de atragere și retenție a forței de muncă înalt calificate, a declarat marți Cristina Chiriac, președinta CONAF, la o dezbatere organizată de Coaliția pentru Libertatea Comerțului și a Comunicării. „În momentul de față problema nu mai reprezintă migrația, ci avem o problemă legată de strategia pe care România ar trebui să o adopte în următorii doi ani”, a afirmat Chiriac.
Sectorul nuclear, o prioritate ignorată.
Reprezentanta mediului de afaceri a subliniat că România trebuie să-și calibreze politicile publice în funcție de domeniile cu deficit major: sănătate, inginerie, infrastructură și energie. Potrivit acesteia, sectorul nuclear reprezintă o oportunitate strategică neglijată în discursul public, deși are un potențial uriaș de creștere la nivel regional.
„Avem un segment despre care vorbim foarte puțin, cel nuclear. Este zona cu deficit de forță de muncă foarte mare, cu un potențial de creștere nu doar la nivel național, ci la nivel regional”, a explicat președinta CONAF. România poate deveni lider pe acest segment, însă pentru aceasta trebuie să păstreze specialiștii în țară și să atragă talente din Europa sau din afara continentului, conform România TV.
🗞️ Citește și Acestea
Propunerea: „Green Card România” cu beneficii pe 5 ani.
Cristina Chiriac a propus instituirea unui mecanism de tip „Green Card România”, prin care specialiștii străini să poată beneficia de drept de rezidență pentru întreaga familie și de o impozitare stabilă pe o perioadă de cinci ani. Măsura ar trebui să vizeze în special domeniile strategice cu deficit acut de personal calificat.
România importă în prezent preponderent forță de muncă necalificată din state non-UE, în special din Nepal, Sri Lanka și India, pentru a acoperi un deficit estimat la peste 600.000 de persoane. Contingentul anual pentru anul 2025 a fost menținut la 100.000 de avize pentru lucrători extracomunitari, iar peste 60% dintre acestea vizează meserii din agricultură, construcții sau curățenie.
Pachet fiscal pentru reîntoarcerea diasporei.
Președinta CONAF a recomandat și un pachet de măsuri dedicate românilor din diaspora, care să includă facilități fiscale și instrumente de finanțare garantate de stat. „România ar trebui să-și aducă înapoi forța de muncă calificată pe care a neglijat-o atâția ani, propunându-le politici fiscale care să îi stimuleze să revină acasă, începând de la credit garantat guvernamental, până la reducerea impozitului pe venit”, a declarat Chiriac.
Măsura ar trebui să funcționeze pentru o perioadă de minimum doi ani, astfel încât românii să înțeleagă că pot face business în România și se pot integra. „Vă rog să vă imaginați o revenire de 10% din diaspora cum ar acoperi deficitul de forță de muncă din România”, a subliniat reprezentanta mediului de afaceri.
Conform datelor Eurostat, România are cea mai mare diasporă din Uniunea Europeană, cu 3,1 milioane de cetățeni înregistrați în state membre UE. Dacă se adaugă și românii din Marea Britanie, SUA și Canada, numărul ar putea ajunge la aproximativ 6 milioane de persoane.
Deficitul de forță de muncă, mai sever decât media UE.
Banca Națională a României avertizează că țara se confruntă cu un deficit de forță de muncă persistent și mai sever decât media Uniunii Europene. 40% dintre companii consideră lipsa personalului calificat drept o problemă presantă, iar în cazul corporațiilor procentul urcă la 54%.
Deficitul se manifestă atât la ocupații cu competențe elementare, cât și în domenii de vârf precum IT&C, științe, inginerie și sănătate. Demografia nu favorizează România: ponderea persoanelor vârstnice a urcat la 20% în 2024 (față de 16% în 2013), vârsta mediană este aproape 44 de ani, iar populația totală este proiectată să scadă cu aproape 10% până în 2035.
Propunerile CONAF vin în contextul în care piața muncii românească rămâne lipsită de o strategie pe termen mediu și lung, deși fenomenul migrației nete a devenit pozitiv în perioada 2022-2023, după mai bine de două decenii de migrație net negativă. România urmează să decidă dacă mizează pe atragerea de specialiști calificați sau continuă să importe preponderent forță de muncă necalificată pentru sectoare slab competitive.
