Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Antonia Diaconu, candidată la șefia Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, critică procedurile birocratice și cere digitalizare reală, care să elimine transportul fizic al dosarelor între structurile teritoriale și sediul central, potrivit Adevărul.
Procurorul-șef serviciu la DIICOT Pitești a fost întrebată miercuri, la interviul pentru ocuparea funcției de procuror-șef al DIICOT, despre viziunea sa privind digitalizarea instituției. „Pe digitalizare în mod evident trebuie un pic să ne îndepărtăm de copiile inutile, de transportul fizic de documente, de cărat dosare dintr-o parte într-alta, care consumă timp și energie și bani”, a declarat Antonia Diaconu, conform News.ro.
Rechizitoriile trimise fizic la București pentru semnare.
Magistratul a atras atenția asupra unei practici anacronice care persistă în DIICOT. „În momentul de față încă cărăm dosare, rechizitorii din teritoriu la Bucureşti, să fie semnate fizic de către procurorul superior, care întorc ulterior în teritoriu pentru a fi depuse către tribunalele sau curţile de apel respective”, a explicat candidata la șefia instituției.
Această procedură nu este doar ineficientă, ci și periculoasă, întrucât documente sensibile pot fi compromise în timpul transportului, potrivit HotNews.
🗞️ Citește și Acestea
„Avem atâtea semnături digitale la dispoziţie, avem posibilităţi să putem să le integrăm într-un cadru legal, să putem să folosim, toată lumea foloseşte, e important să fie totul foarte securizat”, a subliniat Diaconu. Procurorul a insistat că după asigurarea componentei de securitate, schimbul de informații ar putea fi mult mai rapid. „Este şi o vulnerabilitate să cari dosarele cu maşina încă în momentul ăsta. Şoferul poate să facă un accident pe autostradă şi să ai dosarul la dispoziţia tuturor”, a avertizat candidata.
Inteligența artificială, sprijin pentru volume mari de date.
Antonia Diaconu s-a referit și la potențialul utilizării inteligenței artificiale în activitatea procurorilor DIICOT. „Poate fi un sprijin, nu poate fi un substitut al procurorului, dar un sprijin poate să fie, cel puţin în dosarele DIICOT unde sunt volume foarte mari de date, poate să sintezeze poate să coreleze sub supravegherea unui specialist şi a unui procuror, evident”, a explicat magistratul.
Declarația vine în contextul în care dosarele de criminalitate organizată implică adesea cantități uriașe de interceptări, înregistrări video, tranzacții financiare și documente care trebuie analizate. Inteligența artificială ar putea accelera sinteza datelor și identificarea legăturilor între informații, eliberând timp procurorilor pentru analiza juridică propriu-zisă.
Comunicare modernă, fără „limbaj de lemn”.
Candidata la șefia DIICOT a subliniat că instituția trebuie să comunice mai eficient cu publicul, fără a compromite anchetele. „Cred că putem să păstrăm o linie legală şi comunicăm eficient şi fără a da detalii, evident, din dosare”, a declarat Diaconu.
Ea a propus adoptarea unor canale de comunicare adaptate publicului actual: „Parchetul General are şi pagină de Facebook în care postează. Noi nu avem. Ar fi platformă socială oarecum clasică deja. Să nu mergem către TikTok, de exemplu. Şi instituţional să putem să comunicăm mai uşor, să putem să comunicăm inclusiv vizual”.
Procurorul a criticat stilul actual de comunicare al DIICOT: „În momentul de faţă, oamenii nu mai au timpul necesar şi creierul cred că nu mai este format în aşa fel încât să poţi să stai să citeşti. Mai ales cele date de noi, care sunt destul de plicticoase şi în limbaj destul de lemn”.
Informația transmisă rapid, în format concis.
Antonia Diaconu susține că informația trebuie transmisă cât mai concis, într-un timp scurt. „Avem răbdarea unui copil de grădiniţă. Noi trebuie să vedem într-un minut şi jumătate cât ţine un reel pe Instagram toate informaţiile de care avem nevoie”, a remarcat candidata.
Pentru a atinge acest obiectiv, ea propune recrutarea unor specialiști în comunicare: „Putem să atragem nişte specialişti în comunicare, chiar este nevoie. Şi inclusiv procurorul şef dacă îşi doreşte să aibă expunerea aceasta sau altcineva din interior anume desemnat să facă inclusiv conferinţe de presă lunar”.
Declarațiile Antoniei Diaconu vin în contextul în care DIICOT se confruntă cu o serie de provocări manageriale și de resurse umane, cu servicii teritoriale „pe avarie” din cauza lipsei de personal, conform Mediafax.
Cinci candidați pentru șefia DIICOT.
În cursa pentru conducerea DIICOT au intrat cinci procurori: Ioana-Bogdana Albani (procuror-șef serviciu în cadrul DIICOT – structura centrală), Alina Albu (actualul procuror-șef al DIICOT, care candidează pentru un nou mandat), Antonia Diaconu (procuror-șef serviciu la DIICOT Pitești), Codrin-Horațiu Miron (procuror-șef serviciu la DIICOT Timișoara) și Bogdan-Ciprian Pîrlog (procuror militar la Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București), care ulterior și-a retras candidatura.
Funcția de procuror-șef al DIICOT devine vacantă începând cu 14 aprilie 2026. Rezultatele procedurii de selecție vor fi făcute publice pe 2 martie, când ministrul Justiției va transmite propunerile către Secția pentru procurori a CSM pentru obținerea avizului consultativ.
Propunerile Antoniei Diaconu pentru modernizarea DIICOT reflectă presiunea pentru transformarea digitală a sistemului judiciar românesc, într-un context în care instituțiile trebuie să țină pasul cu evoluția tehnologică pentru a combate eficient criminalitatea organizată.
