Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Criza din Ceuta a stârnit o reacție dură din partea prim-vicepreședintelui AUR Dan Dungaciu, care acuză actuala generație de lideri europeni de neputință și ipocrizie, potrivit unui comunicat transmis Agerpres. Dungaciu trasează o paralelă între politica migrației promovată în 2015 de cancelarul german Angela Merkel și eșecul actualelor politici europene, printre care Green Deal-ul și proiectele de federalizare.
Ceuta, noul episod al unei crize migraționiste vechi de un deceniu
Comentariul politicianului AUR vine în contextul crizei declanșate după ce zeci de mii de migranți fără autorizație au pătruns dinspre Maroc în exclava spaniolă Ceuta. Situația a determinat 22 de lideri din statele membre ale Uniunii Europene, printre care președintele Nicușor Dan, cancelarul german Friedrich Merz și premierul italian Giorgia Meloni, să solicite o reuniune de urgență a miniștrilor de interne, potrivit News.ro.
Premierul spaniol Pedro Sánchez a respins acuzațiile, susținând că reacția partenerilor europeni a fost una „egoistă” și „ilegală”, și a precizat că majoritatea migranților ajunși în Ceuta s-au întors deja în Maroc. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis, la rândul ei, că niciunul dintre migranți nu a ajuns pe teritoriul continental al Uniunii Europene. Cei 22 de lideri au invocat însă „îngrijorări serioase” legate de programul spaniol de regularizare a migranților fără forme legale, pe care îl consideră un factor ce a alimentat criza. Dungaciu consideră că episodul confirmă un tipar deja cunoscut în politica europeană a ultimului deceniu.
Paralela cu 2015: „Wir schaffen das” și lecțiile neînvățate
Dungaciu amintește că, în urmă cu peste zece ani, cancelarul Angela Merkel a lansat celebra formulă „Wir schaffen das”, prin care anunța politica de primire a refugiaților, o decizie care a adus în Germania aproape trei milioane de refugiați din 2015 până în prezent. Potrivit politicianului AUR, aceeași clasă politică europeană laudă la acea vreme decizia, pentru ca acum, în fața crizei din Ceuta, să adopte un discurs opus.
🗞️ Citește și Acestea
„Aceiași reprezentanți ai clasei politice de mainstream se ridică indignați împotriva gestului pe care Spania îl face”, a declarat Dungaciu, citat de Realitatea.net. El consideră că neputința instituțională de a gestiona fenomenul migrației a fost, de fapt, „aplaudată” de mainstream-ul politic european timp de un deceniu.
Atac direct la adresa liderilor de la București
Prim-vicepreședintele AUR nu i-a cruțat nici pe politicienii români, pe care îi acuză că s-au aflat mereu „în primele rânduri” ale susținătorilor deciziilor europene considerate greșite. Dungaciu a făcut trimitere directă la criza energetică actuală a României, comparând-o cu perioada comunistă.
„O țară precum România, cu tradiții care nu pot fi comparate în ceea ce privește extracția de petrol și gaze, ajunge precum în vremea lui Nicolae Ceaușescu, în care să citească, să învețe la lumânare, să-și economisească energia”, a afirmat Dungaciu, potrivit comunicatului AUR.
„Schimbarea trebuie să vină cât mai repede”
Politicianul susține că mișcările de protest din Europa, între care se numără și AUR, reprezintă reacția firească a electoratului la o clasă politică ruptă de realitate. El a criticat, pe lângă politica migrației, și direcțiile europene privind Green Deal-ul, federalizarea și eventualul control asupra mediului online, pe care le consideră proiecte destinate eșecului.
„Nu ne mai permitem 10 ani ca să înțelegem că presiunea pentru controlul internetului reprezintă o defecțiune majoră a sistemului”, a mai transmis Dungaciu, adăugând că schimbarea politică, atât la nivel național, cât și european, trebuie să vină rapid.
Declarațiile prim-vicepreședintelui AUR se adaugă unui val de reacții critice venite din partea formațiunilor eurosceptice, în plină dezbatere europeană privind gestionarea frontierelor externe ale Uniunii. Rămâne de văzut dacă reuniunea de urgență solicitată de cei 22 de lideri va aduce o schimbare de abordare la nivelul instituțiilor europene.
