Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Peste 2,3 milioane de români s-au stabilit în străinătate în ultimele două decenii, iar banii trimiși acasă în 2024 au fost cu 67% mai mulți decât investițiile străine directe, conform unui studiu EY. Remitențele au atins niveluri record de aproximativ 9,5 miliarde de dolari, depășind semnificativ contribuția investitorilor străini.
O realitate duală: emigrație masivă și imigrație emergentă.
Emigrația rămâne un fenomen definitoriu pentru România, marcată de o pierdere semnificativă de populație și forță de muncă calificată. Conform studiului EY „Migrația la răscruce: Evoluția emigrației și imigrației în România în cadrul sistemului global”, publicat în februarie 2026, România se confruntă cu o realitate duală.
Pe de o parte, o emigrare masivă a redus populația rezidentă cu aproximativ 2,3 milioane de locuitori în ultimele două decenii. Pe de altă parte, o imigrație emergentă a generat un sold migratoriu net pozitiv între 2022 și 2024. Populația rezidentă a ajuns la puțin peste 19 milioane la 1 ianuarie 2025.
Accelerare după 2008 — tinerii și profesioniștii, cei mai afectați.
Emigrarea a fost accelerată după 2008, afectând în special tinerii și profesioniștii calificați din sectoare precum IT, inginerie și servicii profesionale. Motivele principale includ căutarea unor oportunități mai bune în străinătate, salarii superioare și condiții de viață mai bune.
🗞️ Citește și Acestea
În 2024, 229.180 de persoane au emigrat, o creștere de 13% față de 2022. Această pierdere a creat deficite acute de forță de muncă și presiune asupra sistemelor de pensii și sănătate. Totuși, a generat și fluxuri financiare importante către România, care susțin nu doar familiile celor emigrați, ci și economia în general.
Remitențe record: 9,5 miliarde de dolari.
Banii trimiși acasă de românii din diaspora au atins niveluri record de aproximativ 9,5 miliarde de dolari în 2024, depășind cu 67% investițiile străine directe. Aceste fonduri susțin consumul, investițiile gospodăriilor și inițiativele antreprenoriale, fiind o sursă vitală de finanțare externă.
Studiul arată că există un trend de întoarcere a românilor plecați în străinătate, însă integrarea lor pe piața muncii este esențială pentru a preveni efecte negative, precum creșterea șomajului.
România nu are politici de repatriere — Polonia, modelul de succes.
Spre deosebire de alte țări est-europene, precum Polonia, care implementează programe de repatriere cu stimulente financiare, locuințe și locuri de muncă, în România încă nu sunt create și aplicate politici coerente de reintegrare. Importanța diasporei — aproape 6 milioane de români trăiesc în afara granițelor — este recunoscută, dar răspunsul instituțional lipsește.
Modele de succes arată că sprijinul financiar, locativ și profesional poate stimula revenirea emigranților. Simplifarea vizelor pentru nomazi digitali, cooperarea între afaceri și autorități, și stimulentele fiscale pentru repatriați sunt soluții propuse de studiul EY.
Schimbarea structurii de vârstă — maturizarea profilului emigranților.
Una dintre tendințele identificate este schimbarea structurii de vârstă a emigranților. Se observă o creștere a ponderii persoanelor cu vârste între 40-59 de ani și peste 60 de ani, în timp ce tinerii sub 39 de ani rămân majoritari, dar ponderea lor este în scădere.
Vârsta medie a populației a crescut de la 37 de ani în 2005 la 42 de ani în 2025. Piramida populației este aproape inversată, iar segmentul tânăr și apt de muncă s-a diminuat semnificativ, ceea ce afectează competitivitatea și capacitatea de inovare a economiei.
📊 CIFRE CHEIE: • 2,3 milioane: români stabiliți în străinătate în ultimele două decenii • 9,5 miliarde USD: remitențe trimise în 2024 (cu 67% mai mult decât investițiile străine directe) • 229.180 persoane: emigranți în 2024 (creștere de 13% față de 2022) • 19 milioane: populație rezidentă (1 ianuarie 2025) • 42 ani: vârsta medie în 2025 (față de 37 ani în 2005) • 6 milioane: români din diaspora, inclusiv cei plecați temporar
Emigrația combinată cu îmbătrânirea populației pune presiune pe sistemele de sănătate și pensii, reducând baza activă a forței de muncă și afectând productivitatea și sustenabilitatea economică pe termen lung. Studiul EY recomandă politici coerente de reintegrare pentru a valorifica potențialul diasporei și pentru a atenua efectele negative ale exodului masiv.
