Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Deprecierea leului ar putea continua în perioada următoare, după ce euro a urcat la un maxim istoric de 5,3447 lei, a declarat Adrian Codirlașu, președintele CFA România, pentru Agerpres. Specialistul spune totuși că România are șanse mai mari să-și păstreze ratingul S&P decât să fie retrogradată.
Euro la 5,3447 lei, un salt de 1,27% într-o singură zi
Banca Națională a României (BNR) a calculat pe 2 octombrie un curs de 5,3447 lei pentru un euro, în creștere cu 6,7 bani (+1,27%) față de cotația precedentă, de 5,2777 lei. Precedentul record oficial fusese de 5,2788 lei, înregistrat pe 23 septembrie.
Presiunea nu s-a limitat la euro. Dolarul american a fost cotat la 4,7519 lei, în creștere cu 1,6% față de ședința precedentă, iar francul elvețian a urcat cu 2,6%, la 5,7347 lei, potrivit cursului BNR.
Mișcarea a venit după ce euro a depășit, pentru scurt timp, pe 1 octombrie, pragul de 5,34 lei pe piața interbancară, înainte de decizia agenției S&P privind ratingul suveran. Tot atunci, BNR a anunțat că rezervele valutare au scăzut cu 4,8 miliarde de euro în septembrie, a relatat Antena 3 CNN.
🗞️ Citește și Acestea
În documentarea acestui material nu a fost identificată o declarație oficială a BNR despre mișcarea din 2 octombrie.
Ce spune Codirlașu despre deprecierea leului în perioada următoare.
Adrian Codirlașu explică deprecierea prin diferența mare de inflație dintre România și zona euro, care împinge leul în jos pe termen mediu și lung. El amintește că o scădere de 1% într-o singură zi este normală pe piețele internaționale, dar că piața românească a fost obișnuită cu o volatilitate redusă.
Concluzia lui este că trebuie să ne așteptăm la o ușoară depreciere a leului în perioada următoare, o tendință pe care a văzut-o și înainte de începutul războiului din Ucraina și apoi reluată de anul trecut.
Despre rating, Codirlașu spune: „Cred că avem mai multe șanse să menținem rating-ul decât să fim downgradați”. El recunoaște însă că riscul de retrogradare există și că raportul S&P ar putea fi mai negativ decât cel de anul trecut.
Ratingul BBB- și miza deficitului bugetar
România are la S&P calificativul BBB-, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, cu perspectivă negativă. Agenția urma să publice pe 2 octombrie raportul privind ratingul suveran, într-un context de incertitudine politică și de eforturi de consolidare fiscală.
Fitch și Moody’s au menținut deja România în categoria investițională, tot cu perspectivă negativă. Un calificativ sub BBB- ar plasa țara în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”, cu efecte asupra costurilor de finanțare ale statului.
Potrivit lui Codirlașu, argumentul principal al României este performanța guvernului în reducerea deficitului, unde rezultatele ar fi depășit promisiunile. Principala incertitudine ține de reversibilitatea acestor măsuri: o revenire la creșterea cheltuielilor și a datoriei ar duce, în opinia lui, la retrogradare.
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, s-a arătat încrezător, după discuțiile cu reprezentanții S&P, că România își va păstra ratingul. Costul dobânzilor a ajuns între timp la 42 de miliarde de lei în intervalul ianuarie până în august, cu 26,7% peste nivelul din 2025, arată Digi24.
Avertismentul lui Adrian Negrescu despre ieșirea de capital.
Economistul Adrian Negrescu a avertizat, la Antena 3 CNN, că scumpirea euro pe piața interbancară ar putea însemna fie speculatori care mizează pe deprecierea leului, fie o „ieșire semnificativă de capital din România”, pe fondul temerii de retrogradare.
El a spus că BNR are rezerve de aproximativ 60 de miliarde de euro și mijloace să apere cursul. A adăugat că un curs oficial de 5,35 lei pentru un euro s-ar traduce în scumpiri în lanț și probleme pentru cei cu credite, iar politicienii ar trebui să ofere investitorilor garanții concrete privind deficitul.
Negrescu a invocat și scăderea investițiilor străine directe, de aproximativ 80% în 2026 potrivit estimării lui, cu efecte pe care economia nu le-a mai resimțit de la precedenta criză financiară.
Codirlașu și Negrescu, două lecturi ale aceleiași deprecieri
Cei doi specialiști citesc diferit aceeași mișcare. Codirlașu o vede ca pe o depreciere graduală, susținută de inflație, iar Negrescu ca pe un posibil semnal de neîncredere a investitorilor.
Deocamdată, ce îi apropie este condiția ratingului: menținerea disciplinei bugetare într-un moment în care formarea noului guvern nu este încă finalizată, iar leul a pierdut într-o singură zi mai mult de 1% din valoare.
