Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Execuția bugetară pe primele două luni din 2026 aduce vești mai bune decât se așteptau mulți economiști: deficitul a scăzut la 0,70% din PIB, față de 1,58% în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor și citate de Agerpres. Analistul financiar Adrian Negrescu califică evoluția drept încurajatoare, dar avertizează că riscurile economice rămân semnificative.
Deficitul bugetar, la jumătate în doar 12 luni.
Conform comunicatului Ministerului Finanțelor, deficitul a ajuns la 14,23 miliarde de lei — echivalentul a 0,70% din PIB — față de 30,24 miliarde de lei și 1,58% din PIB în ianuarie-februarie 2025. Această evoluție reprezintă o reducere de 0,88 puncte procentuale a deficitului ca pondere în PIB.
„Am văzut în această dimineață execuția bugetară după primele două luni, iar perspectivele nu arată deloc rău. Dimpotrivă”, a transmis Adrian Negrescu, consultant economic, potrivit Digi24. „Vorbim practic despre o diminuare consistentă de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar într-un timp record de doar 12 luni”, a adăugat acesta.
TVA și fondurile europene, motoarele creșterii veniturilor.
Veniturile bugetare totale au urcat cu 15,7%, ajungând la 103,73 miliarde de lei. Colectarea TVA a jucat un rol esențial: încasările nete au ajuns la 23,75 miliarde de lei, cu 20,6% mai mult față de aceeași perioadă din 2025, pe fondul creșterii performanței de colectare.
🗞️ Citește și Acestea
Restituirile de TVA au crescut și ele, ajungând la 7,22 miliarde de lei, față de 6,08 miliarde în ianuarie-februarie 2025 — „asigurând o infuzie de lichiditate și mai mulți bani în economie”, după cum a precizat Ministerul Finanțelor. Fondurile europene rambursate au crescut cu 87,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, ajungând la 8,28 miliarde de lei.
De asemenea, eliminarea unor facilități fiscale pentru sectoarele construcții, agricol și IT, precum și taxarea dividendelor — cu un salt de 57,6% al încasărilor — au contribuit semnificativ la creșterea veniturilor.
Cheltuielile, ținute sub control — dar presiunile sociale persistă.
Pe partea de cheltuieli, statul a aplicat o disciplină mai strictă. Cheltuielile totale au scăzut în termeni nominali cu 1,6% față de primele două luni din 2025, ajungând la 117,96 miliarde de lei. Ca pondere în PIB, cheltuielile s-au redus de la 6,3% la 5,8%.
Cheltuielile de personal au scăzut cu 980 de milioane de lei, ca urmare a limitării sporurilor și a angajărilor. Cu toate acestea, asistența socială a continuat să crească, totalizând 43,18 miliarde de lei (+0,9%), în timp ce cheltuielile cu dobânzile s-au menținut la 10,26 miliarde de lei.
Avertismentul lui Negrescu: riscul contracției economice nu a dispărut.
Deși datele sunt pozitive, analistul temperează optimismul. „Provocările sunt uriașe — nu este exclus să asistăm la o contracție economică semnificativă generată de efectele noului val de inflație”, a explicat Negrescu, sugerând că ar putea urma una sau chiar două rectificări bugetare în cursul anului.
Totuși, el rămâne optimist condiționat: „dacă acest trend se va menține, pe fondul încasărilor mai mari, ținta de deficit bugetar de 6,2% are toate șansele să fie atinsă”. Bugetul pe 2026 este construit pe o creștere economică estimată la 1% și un deficit țintă de 135,68 miliarde de lei, respectiv 6,2% din PIB.
