Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
O dronă rusească de tip Geran 2 a lovit vineri, 29 mai 2026, un bloc de locuințe din Galați fără a fi interceptată, deși avioane F-16 și un elicopter militar au fost ridicate de la sol. Colonelul Cristian Popovici din cadrul Ministerului Apărării Naționale a explicat de ce armata română nu a putut dobora drona de la Galați, potrivit Știripesurse.ro.
Drona, urmărită 10 km, pierdută la 150 de metri altitudine.
Colonelul Popovici a prezentat vineri dimineață la Antena 3 traiectoria dronei și momentele critice ale nopții. Aeronava a intrat în spațiul aerian românesc din zona Reni, la o altitudine de aproximativ 600 de metri, și a evoluat pe o traiectorie descendentă.
„Am urmărit-o în jur de 10 km, pe teritoriul României, după care, brusc, a făcut o manevră în înălțime. Am pierdut-o la 150 de metri înălțime, de pe radar, și a lovit această clădire, la o înălțime de 50-60 de metri”, a declarat colonelul Cristian Popovici, reprezentant al MApN, la Antena 3.
Reprezentantul ministerului a explicat că radarele convenționale nu POT urmări ținte aeriene la altitudini sub 200 de metri, din cauza reflexiei terenului și a modului de propagare a undelor electromagnetice. Practic, sub această înălțime, ecranele radarelor devin inutilizabile.
🗞️ Citește și Acestea
De ce nu a putut fi angajată ținta: zona urbană și riscul colateral.
Chiar dacă România dispune de un cadru legal care permite doborârea dronelor intrate ilegal în spațiul aerian național, aplicarea sa este mult mai complicată în zonele dens populate. Colonelul Popovici a invocat restricțiile tactice legate de proximitatea aglomerărilor urbane Brăila–Galați și a frontierei cu Ucraina.
„Deși regulile de angajare ne permit și avem o lege care ne permite să angajăm drone […] în această situație în care ne găsim, cu aglomerări urbane, Brăila-Galați, restricția este de a nu folosi armamentul letal, suntem puși în situația de a nu angaja o țintă, de teama de a nu crea o pagubă mai mare decât am putea preveni”, a explicat colonelul Popovici.
De asemenea, Popovici a subliniat că, deși F-16-urile aveau autorizare de angajare a țintelor, nu există confirmarea că piloții au detectat efectiv drona pe radar în momentele decisive.
Elicopterul ridicat, limitat de condițiile de noapte.
Un elicopter militar de tip IAR 330 SOCAT a fost ridicat alături de cele două aeronave F-16. Colonelul Popovici a explicat că acest tip de elicopter, adaptat după modelul practicat de ucraineni pentru doborârea dronelor cu mitralieră de bord, nu a putut fi utilizat eficient din cauza condițiilor de vizibilitate redusă pe timp de noapte.
„Nu au fost condiții pe timp de noapte, pentru a angaja drona. Nu sunt convins și nu am date certe că piloții au avut drona pe radar, și chiar dacă ar fi avut-o, să tragi cu o rachetă înspre Galați sau spre Brăila era exclus”, a mai precizat reprezentantul MApN.
Colonelul a menționat că, în urmă cu doar două săptămâni, piloți români cu aceleași proceduri NATO au reușit să doboare o dronă în spațiul aerian al Lituaniei — context în care densitatea urbană nu reprezenta un obstacol.
Capacități limitate, presiuni pentru dotare urgentă.
Incidentul de la Galați scoate în evidență o vulnerabilitate structurală a apărării anti-dronă românești: lipsa sistemelor dedicate, capabile să detecteze și să neutralizeze aeronave care evoluează la altitudini mici, în apropierea zonelor populate. Premierul interimar Ilie Bolojan a recunoscut că răspunsul a fost limitat de nivelul dotării actuale.
Declarațiile colonelului Popovici deschid o dezbatere urgentă privind necesitatea investițiilor în sisteme radar de joasă altitudine și în echipamente anti-dronă specializate, adaptate specificului geografic și demografic al flancului estic al NATO.
