Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Datoria publică a României va ajunge anul acesta la 1.130 miliarde de lei, echivalentul a 59% din PIB, iar cheltuielile cu dobânzile depășesc pentru prima dată pragul de 3% din PIB, potrivit Profit.ro. Statul român se confruntă cu o situație critică pe fondul deteriorării rapide a finanțelor publice și al costurilor ridicate impuse de piețele financiare.
România, pe primul loc în UE la ponderea dobânzilor în venituri.
În 2026, România va ajunge să aloce 9,6% din veniturile totale ale statului pentru plata dobânzilor, mai mult decât orice altă țară din Uniunea Europeană. Țara va depăși astfel state precum Ungaria, Grecia sau Italia, deși acestea au niveluri de datorie mult mai mari, conform România Liberă. Evoluția reflectă deteriorarea bonității României și costurile semnificative ale finanțării deficitului bugetar.
În prezent, România are unul dintre cele mai ridicate deficite din UE, estimat la 8,4% din PIB pentru anul în curs, după un nivel de 9,3% anul trecut. Ritmul de creștere economică rămâne modest, cu doar 0,6% estimat pentru acest an, ceea ce complică eforturile de consolidare fiscală.
Comisia Europeană estimează că statul român va plăti anul acesta dobânzi în valoare de 59,5 miliarde de lei. Această cifră este mai ridicată decât cea avansată de Ministerul Finanțelor, care indică plăți de circa 54 miliarde de lei. Diferențele provin din modul distinct de contabilizare a costurilor unor emisiuni de obligațiuni.
🗞️ Citește și Acestea
Măsurile de austeritate și perspectivele fiscale.
În fața acestei situații, România a adoptat în vară un pachet de măsuri de austeritate, bazat în principal pe creșteri de taxe, cu scopul de a stabiliza finanțele publice. Măsurile au fost apreciate atât de piețele financiare, cât și de Comisia Europeană, care a decis să nu propună suspendarea unor fonduri europene destinate României. Procedura de deficit excesiv va fi temporar pusă în așteptare, având în vedere angajamentele asumate de autorități.
Prognozele indică faptul că situația ar trebui să se stabilizeze în următorii ani, dacă Executivul va respecta angajamentele din planul fiscal pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană. Acesta prevede reducerea deficitului sub 3% din PIB, ceea ce ar pune gradul de îndatorare și costurile aferente împrumuturilor pe o traiectorie sustenabilă.
Impact major asupra bugetului de stat.
Dobânzile, raportate ca procent din veniturile publice totale, devin o povară tot mai mare pentru buget. Pentru anul acesta, veniturile sunt estimate la 33% din PIB, iar pentru anul viitor la 34%, ceea ce amplifică impactul unor dobânzi aflate în creștere. În raport cu veniturile fiscale — aproximativ 27% din PIB — situația ar fi și mai dificilă, evidențiind decalajele semnificative față de alte state europene cu o colectare mai eficientă.
În a doua jumătate a anului, costurile de împrumut au început să se stabilizeze, după o perioadă în care lipsa unor măsuri clare din partea Guvernului crescuse presiunea pe dobânzi, potrivit Digi24. Totuși, nivelul rămâne ridicat în raport cu economiile comparabile și cu standardele europene.
Deși Grecia rămâne cea mai îndatorată țară din UE, cu un nivel prognozat de 147,6% din PIB pentru 2025, statul elen înregistrează excedent bugetar de mai mulți ani, prognozat la 1,1% pentru acest an. România se află astfel într-o situație paradoxală: cu o datorie mai mică ca procent din PIB, dar cu costuri de finanțare proporțional mai mari decât alte țări cu datorii semnificativ superioare.
