Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Consiliului Fiscal al României, Daniel Dăianu, a transmis un mesaj fără menajamente despre situația economică a țării, declarând că România a trăit ani îndelungați peste posibilitățile sale și că ajustarea fiscală în curs, oricât de dureroasă, era singura soluție viabilă. Declarațiile au fost făcute joi, 9 aprilie 2026, la Cluj, la lansarea volumului său „Crizele și tentația autoritaristă” la Universitatea „Babeș-Bolyai”, potrivit StiriPeSurse.ro.
România, cu datoria publică de la 39% la aproape 60% din PIB.
Dăianu a prezentat o radiografie clară a dezechilibrelor acumulate: datoria publică a crescut de la 39% din PIB în 2019 la aproximativ 60% din PIB în prezent, iar deficitul bugetar a depășit 9% din PIB în 2024 — unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
„România, de mulți ani trăia peste posibilități, ceea ce explică și datoria publică care a sărit de la 39% din PIB în 2019, acum este în jur de 60% din PIB. Deficitul foarte mare din 2024, peste 9% din PIB. Deci, nu era o evoluție sustenabilă, măciuca venea și ne-ar fi lovit în creștetul capului foarte rău”, a declarat economistul.
El a subliniat că procesul de ajustare fiscală va continua dincolo de 2026 și va afecta inevitabil atât cetățenii, cât și mediul de afaceri: „Nu se poate altfel! Aici nu-ți trebuie multă știință economică, îți trebuie bună credință.”
O țintă de deficit de 6,2% ar fi „un semn foarte bun”.
Dăianu consideră că atingerea unui deficit de 6,2% din PIB în 2026 ar reprezenta un progres real și ar facilita finanțarea în continuare a datoriei publice pe piețele internaționale. „Dacă vom avea deficit în jur de 6,2 în acest an, ceea ce este posibil, ceea ce ar fi foarte bine, nu numai pentru economia noastră, dar și pentru modul în care vom putea să ne finanțăm în continuare deficitul și să ne refinanțăm datoria publică”, a explicat el.
Rămânerea deficitului la niveluri de peste 6% pe termen mediu nu este o opțiune acceptabilă, avertizează Dăianu.
Războiul din Orientul Mijlociu, un factor suplimentar de presiune.
Președintele Consiliului Fiscal a abordat și impactul conflictului din Iran asupra economiei românești. El a salutat acordul temporar de încetare a ostilităților, dar a avertizat că prețurile la energie nu vor reveni la nivelurile dinainte de izbucnirea războiului din cauza distrugerii infrastructurii energetice din regiune.
Dăianu anticipează „un puseu inflaționist” în România, dar și o dezinflație în a doua jumătate a anului, în ciuda șocului energetic. Inflația rămâne una dintre vulnerabilitățile principale ale economiei românești în 2026.
Mesajul transmis de Daniel Dăianu este clar: România nu mai poate gestiona prin amânare dezechilibrele fiscale acumulate, iar costul inacțiunii ar fi fost incomparabil mai mare decât durerea ajustării în curs.






















