Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Facturile la energie ar putea crește pe termen mediu, dacă seceta severă de pe Dunăre se prelungește, a avertizat Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, potrivit Digi24. Oficialul a precizat că, deocamdată, furnizorii nu au anunțat majorări pentru contractele noi, însă costurile suplimentare din această perioadă s-ar putea regăsi ulterior în prețurile plătite de consumatori.
Bușoi: Furnizorii nu au anunțat majorări, dar costurile actuale se vor regăsi în preț
Declarațiile vin în contextul stării de alertă energetică declarate la nivel național pentru luna august, ca urmare a scăderii producției de electricitate provocate de secetă și de debitele reduse ale râurilor, în special ale Dunării. „N-am văzut în aceste zile intenții ale furnizorilor care fac contracte noi de a crește prețul”, a explicat Cristian Bușoi, într-o intervenție la Digi24.
Secretarul de stat a adăugat însă că situația se poate schimba dacă perioada dificilă se prelungește. „Cu cât perioada va fi mai lungă și cu cât condițiile vor fi mai dificile, la un moment dat, toate costurile de acum, toate importurile scumpe în orele de seară se vor regăsi într-un fel sau altul, din păcate, în prețurile pe care cu toții le vom plăti”, a precizat oficialul, citat și de Economica.net.
Potrivit acestuia, consumatorii casnici care au în prezent contracte în vigoare rămân protejați de prețurile stabilite anterior, întrucât majoritatea contractelor sunt încheiate pe perioade fixe, de aproximativ un an de zile.
🗞️ Citește și Acestea
Cernavodă, aproape de limită din cauza debitului scăzut al Dunării
Bușoi a explicat că, fără intervențiile aflate în curs pe fluviu, cel de-al doilea reactor de la centrala nucleară de la Cernavodă ar mai fi putut funcționa doar aproximativ cinci zile. „Suntem aproape de acel moment, dar încă avem câteva zile de funcționare”, a spus secretarul de stat, menționând că Nuclearelectrica este o companie listată la bursă și trebuie să respecte regulile de comunicare aplicabile.
Guvernul a alocat, printr-o hotărâre adoptată în ședința extraordinară de vineri, șapte milioane de lei Ministerului Transporturilor, pentru Administrația Fluvială Dunărea de Jos, în vederea unor lucrări în zona aducțiunii dinspre Cernavodă. Scopul este menținerea unui nivel constant al apei în bazinul din care se alimentează pompele de răcire ale centralei, chiar în condițiile scăderii debitului Dunării.
Stare de alertă declarată pe toată luna august
Premierul interimar Ilie Bolojan, care ocupă și funcția de ministru interimar al Energiei, a anunțat declararea stării de alertă la nivel național pentru toată luna august, ca efect al scăderii producției de energie electrică. „Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august, ca efect al scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea”, a precizat Bolojan, citat de Mediafax.
Premierul a arătat că este vorba despre o scădere la mai puțin de jumătate a debitelor Dunării, față de valorile normale înregistrate în această perioadă a anului. Autoritățile iau totodată măsuri pentru reducerea consumului de energie la orele de seară, prin proceduri gestionate de Transelectrica, iar prosumatorii cu capacități de stocare sunt încurajați să elibereze seara energia acumulată în timpul zilei.
Ce arată prognozele hidrologice
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor estimează că, pe 6 august, Dunărea ar putea atinge la intrarea în țară un debit mai mic decât minimul înregistrat în august 2003, când debitul a fost de 1.600 de metri cubi pe secundă. Datele au fost transmise printr-un comunicat al Administrației Naționale „Apele Române”.
Situația hidrologică dificilă pune presiune suplimentară pe sistemul energetic național, într-un moment în care toate capacitățile disponibile, atât pe cărbune, cât și pe gaz, funcționează deja la capacitate maximă. Autoritățile mizează pe lucrările de urgență de pe Dunăre pentru a evita o eventuală oprire a celui de-al doilea reactor de la Cernavodă și pentru a preveni presiuni suplimentare asupra facturilor la energie ale românilor în perioada următoare.
