Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, susține că politicienii de mainstream de la București tratează transformările politice din Europa drept simple accidente istorice, potrivit Puterea.ro. Analistul afirmă că adevărata problemă a clasei politice românești nu se află la Paris sau Berlin, ci în modul în care aceasta refuză să accepte schimbarea ordinii instituite după 1989.
Ce înseamnă „încremenirea în proiect” pentru Dungaciu
Într-un mesaj publicat pe Facebook, Dan Dungaciu explică faptul că presa de la București preia masiv temerile occidentale legate de viitorul NATO și al Uniunii Europene, în contextul alegerilor din Franța și Germania. Potrivit acestuia, fiecare politician de mainstream pornește de la premisa că ordinea consacrată după 1989 nu ar trebui să se schimbe niciodată.
Analistul folosește termenul „încremenire în proiect”, o expresie vehiculată la începutul anilor ’90, pentru a descrie o gândire politică blocată, incapabilă să vadă realitatea altfel decât din perspectiva proprie. El leagă acest concept de scorurile mari obținute de Marine Le Pen în Franța și de creșterea partidului Alternative für Deutschland, pe care le consideră simptome ale aceleiași schimbări de sistem, nu accidente izolate.
Critici la adresa Comisiei Europene
Prim-vicepreședintele AUR critică și modul în care Comisia Europeană a gestionat provocările ultimilor ani, acuzând-o că nu și-a respectat contractul social cu cetățenii europeni. Dungaciu susține că instituția de la Bruxelles a devenit, în opinia sa, incompetentă și incapabilă să răspundă nemulțumirilor populației, ceea ce ar explica ascensiunea partidelor considerate anti-sistem în mai multe state membre.
Potrivit relatării Stiripesurse, Dungaciu afirmă că democrația înseamnă tocmai acceptarea acestor schimbări, iar orice încercare de a le împiedica prin cenzură sau prin controlul mass-media este sortită eșecului.
🗞️ Citește și Acestea
Referire la exemplul italian
Dungaciu aduce în discuție și cazul Italiei, unde premierul Giorgia Meloni s-ar fi „melonizat”, adică ar fi devenit mai agreabilă pentru mainstream, fără ca acest lucru să stopeze ascensiunea unor formațiuni situate și mai la dreapta pe scena politică italiană. Analistul consideră acest exemplu o dovadă că moderarea discursului nu schimbă, de fapt, opțiunea de fond a electoratului.
El extinde raționamentul și la nivel românesc, susținând că bătălia politică descrisă în context european se regăsește, în forme similare, și în spațiul autohton, unde clasa politică ar trebui să înțeleagă mai repede direcția schimbărilor pentru a se putea adapta la ele.
Context: poziția AUR și a lui Dan Dungaciu
Dan Dungaciu este sociolog și profesor la Universitatea din București, director al Institutului de Științe Politice și Relații Internaționale al Academiei Române și consultant pentru relații externe al AUR din 2025. Mesajul său se înscrie într-o serie de intervenții publice prin care liderii AUR critică partidele considerate parte a „sistemului” politic tradițional, în contextul în care formațiunea a devenit principala forță de opoziție parlamentară.
Declarația nu a fost însoțită, până la acest moment, de o reacție oficială din partea partidelor vizate direct de critici, iar mesajul rămâne, deocamdată, un text de poziționare politică, nu o propunere legislativă sau un program concret.
Miza reală a discursului
Dincolo de terminologie, mesajul lui Dungaciu reflectă strategia AUR de a se poziționa ca alternativă la partidele aflate la guvernare, folosind exemplele din Franța, Germania și Italia ca argument că nemulțumirea electoratului european are o cauză comună. Rămâne de văzut dacă acest discurs va fi urmat de propuneri concrete de politică publică sau va rămâne, ca și până acum, la nivelul unei critici generale a „sistemului”.
