Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Consiliul Superior al Magistraturii a adoptat marți, 9 iunie 2026, o hotărâre de 76 de pagini prin care constată existența unui „atac fără precedent în istoria post-revoluționară” la adresa independenței justiției, potrivit Adevărul. Toate cele 239 de instanțe din România s-au întrunit în adunări generale, iar 3.580 de judecători au denunțat în unanimitate încercarea puterii politice de a subordona puterea judecătorească.
Votul judecătorilor: 98,6% împotriva „subordonării”
Secția pentru judecători a CSM precizează că voturile exprimate reprezintă 98,6% din judecătorii prezenți la adunările generale, respectiv 84% din totalul judecătorilor în funcție. Judecătorii au abilitat Consiliul să facă demersuri naționale și internaționale pentru „restabilirea echilibrului specific statului de drept”.
În același timp, adunările generale au respins ca inacceptabile dispozițiile din propunerea legislativă privind salarizarea judecătorilor, susținând în integralitate observațiile formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție și de CSM.
Președintele CSM, judecătorul Liviu Odagiu, a acuzat clasa politică că urmărește „știrbirea independenței puterii judecătorești”, potrivit HotNews.
🗞️ Citește și Acestea
Documentul de 76 de pagini: campanie începută în iulie 2025
Hotărârea adoptată în ședința din 9 iunie 2026 descrie ceea ce CSM consideră a fi o campanie complexă împotriva puterii judecătorești, începută în iulie 2025. Documentul menționează atacuri la adresa pensiilor și salariilor magistraților, proiecte legislative care ar modifica statutul judecătorilor, acuzații publice privind corupția din sistem și presiuni asupra conducerii instanțelor.
Secția pentru judecători susține că aceste acțiuni nu au urmărit îmbunătățirea actului de justiție, ci „schimbarea regulilor și a persoanelor aflate în funcții-cheie ale sistemului judiciar”, cu scopul de a crea o stare de neîncredere care să justifice intervenții legislative asupra puterii judecătorești.
Filmul Recorder și dosarele cu prescripție, analizate de CSM
Un capitol distinct al hotărârii este dedicat materialului jurnalistic Recorder privind justiția. CSM susține că filmul a indus ideea unei corupții sistemice, în special la Curtea de Apel București și la Înalta Curte, fără ca această concluzie să fie confirmată de verificările ulterioare. Potrivit documentului, modificările completurilor de judecată invocate public au avut, în cea mai mare parte, cauze administrative sau legale: promovări, pensionări, transferuri, detașări.
Pe tema prescripției, CSM a analizat 12.531 de dosare cu 14.584 de infracțiuni în care procesul penal a încetat prin prescripție. Datele arată că în faza de urmărire penală durata a reprezentat 73,48% din total, față de 26,52% în faza de judecată. Valoarea prejudiciilor conservate sau recuperate în cauze cu prescripție constatată se ridică la aproximativ 400 de milioane de euro.
Deficit de 800 de judecători și presiuni la adresa siguranței personale
CSM acuză Guvernul că a blocat organizarea concursurilor de recrutare în magistratură, deși a fost sesizat repetat cu privire la necesitatea deblocării posturilor. Deficitul estimat este de aproximativ 800 de judecători și 6.000 de grefieri.
Documentul semnalează și o escaladare a agresivității publice față de magistrați, inclusiv instigări la comiterea unor infracțiuni grave împotriva judecătorilor sau a membrilor familiilor acestora. Unele situații au dus la emiterea de ordine de protecție.
Hotărârea ajunge la Comisia Europeană și Parlamentul European
CSM a decis transmiterea hotărârii către mai multe instituții europene: Comisia Europeană, Parlamentul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Consiliul Consultativ al Judecătorilor Europeni, rețelele europene ale curților supreme și consiliilor judiciare, precum și asociațiile internaționale MEDEL și EAJ. Documentul va fi trimis și Președintelui României, Guvernului și Ministerului Afacerilor Externe, potrivit Știrile ProTV.
Secția pentru judecători afirmă că situația actuală „nu poate să rămână fără ecou și consecințe” în mediile juridice naționale și internaționale, iar independența judecătorilor trebuie recunoscută nu doar formal, ci ca o condiție reală de funcționare a statului de drept.
–
