Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat la Oradea că principala problemă întâmpinată de numeroase investiții locale este racordarea la utilități, în special la energia electrică, potrivit Știrile ProTV. Oficialul a explicat că o nouă lege, aflată în prezent la promulgare, ar urma să rezolve blocajele care pun în pericol termenele proiectelor finanțate din fonduri europene.
Ce prevede noua lege
Legea privind recepția lucrărilor esențiale permite ca investițiile să fie recepționate chiar dacă amenajările exterioare și racordarea la rețeaua electrică nu sunt încă finalizate. Aceste componente rămase vor trebui finalizate în termen de 120 de zile de la recepția lucrărilor esențiale.
„Am promovat legea privind recepția pentru lucrări esențiale, care ne va ajuta foarte mult în implementarea proiectelor prin PNRR. Legea este la promulgare la președinte. Este o lege pe care am dezbătut-o foarte mult cu Comisia Europeană, dar avem acceptul lor”_, a declarat Cseke Attila pentru Agerpres, citat de Bursa.ro.
Ministrul a subliniat că dificultatea nu ține doar de costuri, ci mai ales de timpul necesar realizării lucrărilor de racordare, care poate depăși perioada disponibilă pentru finalizarea proiectelor europene.
🗞️ Citește și Acestea
Școlile și creșele, printre principalii beneficiari
Măsura vizează în special proiectele din educație și dezvoltare, unde riscul blocării investițiilor din cauza întârzierilor la utilități este ridicat. În cazul reabilitărilor de școli, recepția lucrărilor esențiale va permite decontarea a aproximativ 95% din valoarea proiectului, diferența de 5%, reprezentând lucrări mai puțin importante, urmând să fie finalizată ulterior.
Potrivit Capital.ro, reglementarea va avea efecte imediate și asupra Programului guvernamental de construire a creșelor, unde 14 investiții se află în această situație și vor putea beneficia de noile prevederi.
Garanții împotriva utilizării abuzive a mecanismului
Legea nu permite recepționarea unor construcții neterminate. Nicio lucrare care afectează rezistența, stabilitatea, siguranța la incendiu sau eficiența energetică a clădirii nu poate fi încadrată drept lucrare auxiliară, iar valoarea acestora este limitată la maximum 5% din valoarea contractului.
Mecanismul este gândit ca excepție punctuală, nu ca o cale de finalizare formală a unor investiții insuficient executate. Termenul de 120 de zile pentru finalizarea lucrărilor rămase poate fi prelungit doar în situații obiectiv justificate, independente de voința beneficiarului sau a executantului.
Miza: 560 de milioane de euro din fonduri europene
„Din simulările noastre, pentru domeniul educației și pe dezvoltare rezultă că putem absorbi aproximativ 560 de milioane de euro pe baza acestei legi. Dar mai sunt și alte domenii, unde încă nu am simulări”_, a precizat ministrul, potrivit sursei citate anterior.
Legea a fost adoptată de Parlament și transmisă pentru promulgare la sfârșitul lunii iunie. Măsura vine într-un moment sensibil pentru absorbția fondurilor PNRR: Ministerul Dezvoltării a prelungit deja termenul limită pentru finalizarea și decontarea investițiilor de la 31 iulie la 30 august 2026, potrivit aceleiași surse.
Context: presiune pe termenele PNRR
Racordarea la utilități este de ani buni un obstacol recurent pentru administrațiile locale care derulează proiecte cu finanțare europeană, de la reabilitări de școli la construcția de creșe. Costurile ridicate și birocrația operatorilor de rețea au dus, în trecut, la întârzieri care au pus în pericol chiar decontarea unor sume consistente din fonduri europene.
Noua reglementare nu elimină obligația racordării, ci doar decuplează recepția administrativă a investiției de finalizarea completă a acestor lucrări, permițând Comisiei Europene să deconteze fondurile pentru partea deja realizată. Rămâne de văzut cât de rapid va fi promulgată legea și cum va fi aplicată în teritoriu, având în vedere presiunea termenelor tot mai apropiate pentru absorbția banilor europeni.
–
