Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan, ministrul Apărării Radu Miruță și purtătorul de cuvânt al MApN au oferit variante divergente cu privire la drona rusă care a lovit un bloc din Galați, creând o imagine de confuzie la vârful statului în gestionarea celui mai grav incident de securitate din România de la debutul războiului din Ucraina. Contradicțiile acoperă trei aspecte esențiale: originea și traiectoria dronei, ajutorul primit de la NATO și monitorizarea aparatului de zbor de sistemele radar naționale, potrivit Digi24.
Nicușor Dan știe totul, Radu Miruță, mai puțin
Președintele Nicușor Dan a declarat pentru BBC că drona era cu certitudine o Geran-2 rusă, că făcea parte dintr-un roi de 43 de drone care vizau portul Reni din Ucraina și că una dintre ele a fost deviată cinetic de apărarea aeriană ucraineană, schimbându-și traiectoria spre România.
„Este sigur că era o dronă rusă Gheran 2. A fost un roi de 43 de drone care au țintit portul Reni. Una dintre ele – lovită de armata ucraineană – și-a schimbat direcția și a trecut pe teritoriul României. Știm traiectoria tuturor celor 43 de drone”, a afirmat Nicușor Dan.
Radu Miruță, ministrul Apărării, a dat o replică diferită într-o intervenție la Digi24:
🗞️ Citește și Acestea
„Pe radarele noastre, vedem traseul acestei drone. Că ea a fost direcționată intenționat, că și-a pierdut comunicația, e o chestiune pe care noi n-avem de unde să o știm”, a precizat ministrul, adăugând că Armata Română nu poate confirma varianta prezentată de șeful statului.
Ajutorul NATO: primit sau nu?
A doua divergență semnificativă privește echipamentele promise de aliați. Nicușor Dan a susținut la BBC că NATO a trimis deja echipamente pentru cei 60 de km de graniță cu Dunărea.
„Ei deja ne-au dat niște echipamente americane, dar doar pentru o bucată de graniță, nu pentru toată granița”, a declarat președintele.
Radu Miruță a contrazis direct această afirmație în conferința de presă de vineri de la MApN, referindu-se la cererea oficială transmisă Alianței pe 6 februarie 2026:
„Am transmis NATO o listă cu propuneri de capabilități (…). Pe 6 februarie 2026, comandantul SACEUR ne-a aprobat această listă. La nivel NATO, urmează ca țările membre să se ofere cu unele dintre produsele care au fost aprobate. Până în acest moment, acest lucru nu s-a întâmplat”, a spus Miruță.
MApN și ministrul Apărării, mesaje contradictorii despre monitorizarea radarului
A treia contradicție apare chiar în interiorul Ministerului Apărării. Purtătorul de cuvânt al MApN, Cristian Popovici, a declarat vineri că aparatul a fost pierdut de pe radar:
„Am pierdut-o (drona) în sudul județului, în sudul localității. Probabil că a virat în înălțime de la 600 de metri. La 200 de metri radarele noastre nu mai POT vedea”, a explicat Popovici.
Ministrul Miruță, în schimb, a susținut că Armata a urmărit întreaga traiectorie:
„Am văzut-o venind dinspre Marea Neagră, trecând Dunărea, intrând în spațiul aerian românesc și prăbușindu-se în Galați”.
O criză de comunicare cu mize de securitate reală
Divergențele dintre instituțiile statului alimentează incertitudini în rândul publicului și ridică semne de întrebare pentru aliații României despre gradul de coordonare instituțională în situații de criză.
Incidentul de la Galați din 29 mai 2026 reprezintă cel mai grav test de securitate teritorială din ultimii ani, iar lipsa unui mesaj unitar din partea autorităților riscă să erodeze credibilitatea reacției românești atât pe plan intern, cât și în fața partenerilor NATO.
