Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a decis să nu solicite activarea Articolului 4 al NATO după incidentul în care o dronă rusă a lovit un bloc de locuințe din Galați, preferând obținerea unor măsuri concrete de consolidare a apărării. Conform Știrile ProTV, surse din Administrația Prezidențială au confirmat că Bucureștiul a calculat că activarea mecanismului nu ar oferi mai mult decât ceea ce aliații au acceptat deja să furnizeze.
Incidentul de la Galați, produs vineri, 29 mai 2026, când o dronă de tip Geran-2 echipată cu circa 30 kg echivalent TNT s-a prăbușit pe un imobil, este considerat de președintele Nicușor Dan drept „cel mai grav incident” din România de la debutul războiului din Ucraina.
De ce a evitat România Articolul 4 al NATO
Articolul 4 din Tratatul Atlanticului de Nord permite oricărui stat membru să solicite consultări urgente când consideră că îi sunt amenințate integritatea teritorială, independența politică sau securitatea. Mecanismul a fost invocat de nouă ori de la înființarea NATO, cel mai recent în septembrie 2025, când Polonia l-a activat după ce spațiul său aerian a fost încălcat de 19 ori de drone rusești.
Potrivit surselor de la Cotroceni citate de Euronews România, Articolul 4 este frecvent perceput drept un pas premergător activării Articolului 5 — clauza de apărare colectivă — și că eficiența sa s-a diminuat în timp. Bucureștiul era interesat prioritar de obținerea unor capabilități concrete, nu de o dezbatere diplomatică al cărei rezultat era incert.
🗞️ Citește și Acestea
Consiliul Nord-Atlantic urmează să analizeze incidentul în reuniunea programată pentru 10 iunie, pe agenda căreia se vor afla atât situația de la frontiera estică a Alianței, cât și dosarele de securitate regionale privind Marea Neagră.
Elicoptere spaniole și militari italieni, trimiși în România
În paralel cu decizia de a nu activa Articolul 4, aliații NATO au demarat măsuri suplimentare de consolidare a flancului estic. Spania urmează să trimită două elicoptere Airbus HN90 în cadrul unui pachet operațional, iar Italia a confirmat desfășurarea a aproximativ 100 de militari pe teritoriul României.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a transmis președintelui Nicușor Dan că România va primi, pe termen scurt, toate capabilitățile necesare pentru apărarea aeriană, până când echipamentele comandate prin mecanismul european SAFE vor ajunge în înzestrarea Armatei Române.
România, prezentă la ONU și în discuții cu SUA
Concomitent, România a sesizat Consiliul de Securitate al ONU, care s-a reunit în sesiune de urgență luni, 1 iunie, la New York. Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a participat în persoană la reuniune.
Autoritățile române poartă totodată discuții privind recalibrarea prezenței militare americane pe teritoriul național. Obiectivul principal nu ar fi neapărat sporirea numărului de militari americani, ci dezvoltarea capabilităților militare și tehnologice accesibile prin cooperarea cu Statele Unite și partenerii NATO.
Situația de la Galați ridică întrebări serioase despre capacitatea actuală a sistemelor de apărare aeriană de la frontiera estică a Alianței. Răspunsul concret va deveni mai clar după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic din 10 iunie.
