Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
O singură zi de cod roșu de ninsoare poate genera pierderi de peste 100 de milioane de lei pentru economia românească, incluzând cheltuielile autorităților, scăderea productivității și costurile suportate de populație, potrivit Euronews România. Episodul meteorologic sever din această perioadă, care a afectat Bucureștiul și mai multe județe, readuce în discuție factura economică a iernii.
Cât plătesc autoritățile pentru deszăpezire.
Doar în București, intervențiile pentru deszăpezire și materialele necesare acțiunilor de curățare POT depăși 13 milioane de lei într-o singură zi. La nivel național, atunci când mai multe județe sunt afectate simultan, pierderile pot urca peste 120 de milioane de lei, incluzând scăderea productivității angajaților, restricțiile în transport și livrările întârziate.
Costurile suplimentare generate de consumul de combustibil și de reparațiile neprevăzute ale vehiculelor adaugă presiune suplimentară atât pe bugetele locale, cât și pe portofelele românilor. Dacă episodul meteo se prelungește pe mai multe zile, pierderile cumulate pot depăși jumătate de miliard de lei, conform estimărilor citate de Profit.ro.
Impactul asupra gospodăriilor și companiilor.
La nivelul populației, costurile includ combustibil suplimentar, reparații auto, dar și zile de concediu forțat pentru părinți cu copii acasă ca urmare a suspendării cursurilor. Companiile cu activitate logistică sau de livrări sunt printre cele mai afectate, cu întârzieri în lanțurile de aprovizionare și cheltuieli neprevăzute cu personalul.
🗞️ Citește și Acestea
Sectorul privat suportă și el o parte semnificativă din povară: angajații care nu pot ajunge la serviciu generează pierderi de productivitate greu de recuperat în zilele imediat următoare.
Austeritate și investiții insuficiente în infrastructura de iarnă.
Capacitatea autorităților de a gestiona episoadele extreme de iarnă rămâne inegală la nivel național. În timp ce Bucureștiul dispune de resurse semnificative pentru deszăpezire, județele cu infrastructură rutieră precară și dotări insuficiente sunt mult mai vulnerabile. Dezbaterea privind investițiile în echipamente și stocuri preventive de materiale antiderapante revine ciclic în fiecare iarnă, fără soluții structurale clare.
Factura totală a unui episod meteo sever reamintește că pregătirea instituțională pentru iarnă nu este un lux, ci o necesitate economică cu impact direct asupra populației.
