Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Directorul Centralei Nuclear-Electrice de la Cernavodă, Romeo Urjan, a explicat de ce centrala bulgară de la Kozlodui poate continua să funcționeze la un nivel al Dunării mai scăzut decât cel care obligă România să oprească reactorul, potrivit Profit.ro. Diferența decisivă ține de sistemul de pompe folosit pentru răcirea reactoarelor.
Amplasarea pompelor de răcire, principala diferență tehnică
Directorul CNE Cernavodă a arătat că poziția geografică a celor două centrale schimbă complet condițiile de funcționare la debit scăzut. Centrala românească este situată pe canalul Dunăre-Marea Neagră, o derivație cu debit mai mic, în timp ce Kozlodui se află direct pe cursul Dunării.
„Noi suntem pe canalul Dunăre-Marea Neagră, pe o derivație a canalului, deci dintr-o dată avem un debit mai mic, bulgarii sunt direct pe Dunăre, au debit mai mare”, a explicat Romeo Urjan, potrivit Digi24.
La acest dezavantaj geografic se adaugă și o diferență de proiectare a stațiilor de pompare. Partea bulgară dispune de pompe mai puternice și de un canal derivat special construit, cu apă de răcire introdusă în trepte succesive.
🗞️ Citește și Acestea
„Ei acolo au proiectat o altfel de stație de pompare cu pompe foarte puternice, un canal derivat din Dunăre, apă de răcire în trepte, ceea ce le permite o funcționare cu 20-30 de centimetri mai mult decât noi”, a mai spus directorul centralei.
Nici Kozlodui nu este ferită de riscul opririi
Deși are o marjă de siguranță mai mare, centrala bulgară nu este imună la scăderea continuă a debitului Dunării. Diferența constă doar în pragul la care apar problemele, situat cu 20-30 de centimetri mai jos decât la Cernavodă.
Romeo Urjan a precizat că echipamentele de la Kozlodui sunt tot echipamente vechi, de proveniență sovietică, datând din anii 1980-1990, ceea ce arată că avantajul bulgar ține exclusiv de soluția tehnică de proiectare, nu de tehnologie mai nouă.
De ce România nu poate copia rapid soluția bulgară
Întrebat dacă modelul folosit la Kozlodui ar putea fi replicat la Cernavodă, directorul centralei românești a fost tranșant: o astfel de investiție ar necesita oprirea reactoarelor pentru mai multe luni, exact ceea ce autoritățile încearcă acum să evite.
„La centrala nucleară nu se mai poate face, pentru că ar fi o investiție de câteva luni de zile, cu oprirea reactoarelor, tocmai pentru a face această investiție. Ai nevoie de o altă stație de pompă de răcire”, a explicat Urjan.
Singura variantă rămasă pe termen scurt, potrivit directorului centralei, este continuarea lucrărilor hidrotehnice pe Dunăre, similare celor deja aplicate în zona brațului Bala, menite să devieze o parte mai mare din debitul fluviului către zona centralei.
Contextul închiderii Unității 2
Explicațiile lui Romeo Urjan au fost oferite chiar în ziua în care Ministerul Energiei a confirmat oprirea controlată a Unității 2 a Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă, pe fondul continuării scăderii debitului Dunării. Unitatea 1 fusese deja oprită la finalul lunii iulie, în aceleași condiții hidrologice.
Cele două reactoare de la Cernavodă asigură, în funcționare normală, aproximativ 20% din producția totală de energie electrică a României. Oprirea simultană a ambelor unități scoate din sistem circa 1.400 MW de producție constantă, obligând operatorul de sistem să apeleze masiv la importuri și la alte capacități interne de rezervă.
Explicația tehnică oferită de directorul CNE Cernavodă arată, potrivit unei relatări similare din Ziare.com, că vulnerabilitatea centralei românești la seceta prelungită nu este un accident, ci o consecință a modului în care a fost proiectat sistemul de răcire încă din anii construcției.
Investiția într-o stație de pompare similară celei bulgare rămâne, în acest moment, o soluție de perspectivă, nu una aplicabilă înainte de reluarea normală a debitului Dunării.
