Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Compania ADURO cere accelerarea modernizării bazelor militare românești, după ce trei drone au pătruns în spațiul aerian al țării în doar 48 de ore și au fost doborâte de Forțele Aeriene Române, potrivit Forbes.ro. Directorul general al companiei, Cezar Șerban, susține că infrastructura de apărare trebuie adaptată rapid la „războiul dronelor”.
Trei drone în trei zile, un semnal de alarmă
Incidentele invocate de ADURO s-au petrecut în zilele de 24, 25 și 26 iulie, când avioane F-16 ale Forțelor Aeriene Române au doborât trei drone care au pătruns neautorizat în spațiul național: prima în zona Padina, județul Buzău, a doua lângă Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, iar a treia deasupra Mării Negre, în apropiere de Sulina, potrivit HotNews.
Președintele Nicușor Dan a confirmat că prima dronă doborâtă era de tip Shahed, folosită de Rusia în războiul din Ucraina, iar Ministerul Afacerilor Externe a convocat ambasadorul Federației Ruse la București în urma acestor încălcări repetate ale spațiului aerian.
Ce spune Cezar Șerban
Directorul general al ADURO susține că succesiunea rapidă a celor trei incidente arată o schimbare de fond în tipul de amenințare cu care se confruntă România. „Conflictul din Ucraina s-a transformat într-un veritabil «război al dronelor», lucru care modifică dinamica tradițională a unei confruntări armate”, a declarat Cezar Șerban.
🗞️ Citește și Acestea
Acesta a atras atenția și asupra costurilor ridicate ale metodelor actuale de interceptare. „Ridicarea de la sol a avioanelor F-16 și folosirea rachetelor interceptoare sunt operațiuni costisitoare”, a explicat directorul general al ADURO, care recomandă echiparea bazelor militare noi și a celor aflate în modernizare cu sisteme ușoare de interceptare anti-dronă.
Baza 57 de la Mihail Kogălniceanu, reper al modernizării
ADURO este liderul asocierii care realizează lucrările de extindere și modernizare a Bazei 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, unul dintre cele mai ample proiecte de infrastructură militară din România. Investiția totală în acest proiect se ridică la aproximativ 2,5 miliarde de euro, iar lucrările sunt programate pe durata a 20 de ani, potrivit unei investigații Adevărul.
La finalizare, baza va putea găzdui până la 10.000 de militari și va deveni, potrivit surselor din domeniul apărării, unul dintre cele mai mari huburi NATO din Europa de Est, cu o pistă de decolare-aterizare de 3,5 kilometri, destinată operării unei escadrile complete de F-16.
Ce presupune, în viziunea ADURO, adaptarea infrastructurii
Compania susține că adaptarea bazelor militare la amenințările hibride actuale presupune integrarea unor facilități fortificate de stocare, centre de comandă modularizate și sisteme moderne de detecție, bruiaj și protecție anti-dronă, direct în bazele aeriene și terestre.
Cezar Șerban consideră că România dispune deja de expertiza tehnică necesară pentru a accelera aceste investiții, folosind know-how atât din zona NATO, cât și din Parteneriatul Strategic cu Ucraina. „Securitatea Flancului Estic depinde direct de viteza cu care transformăm infrastructura defensivă dintr-un cadru convențional într-unul flexibil, înalt tehnologizat”, a mai spus directorul general al companiei.
Context: bilanțul dronelor de la începutul războiului
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a precizat că patru din cele cinci drone doborâte până acum pe teritoriul unor state UE membre NATO au fost neutralizate de piloți militari români, subliniind că „aceste provocări trebuie să înceteze”. Bilanțul oficial al Ministerului Apărării Naționale arată peste 30 de pătrunderi ale unor drone în spațiul aerian național de la începutul conflictului din Ucraina.
Declarațiile ADURO vin într-un moment în care autoritățile de la București se confruntă cu presiunea de a demonstra capacitatea de reacție rapidă a apărării aeriene, în paralel cu proiectele de infrastructură pe termen lung, precum cel de la Kogălniceanu. Rămâne de văzut dacă apelul companiei la accelerarea investițiilor va fi preluat oficial de Ministerul Apărării Naționale, într-un context în care România este descrisă drept unul dintre statele NATO cele mai expuse incidentelor cu drone rusești.
