Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea Constituțională a României se reunește miercuri pentru a decide asupra constituționalității legii privind pensiile magistraților, după patru amânări succesive în două luni. Judecătorul Gheorghe Stan, a cărui prezență era incertă după informații despre un concediu paternal, a ajuns la sediul CCR și a intrat în sala de ședință, potrivit news.ro.
Patru amânări în două luni, 231 milioane euro în joc.
Dosarul pensiilor magistraților a devenit o problemă majoră pentru finanțele publice. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat joi că România a pierdut 231 de milioane de euro din PNRR din cauza amânărilor repetate ale CCR, potrivit HotNews.
„În acest moment, cei 231 de milioane de euro sunt considerați pierduți de către Comisia Europeană pentru că până la 28 noiembrie, România nu a promulgat legea, iar în perioada de discuții ulterioare cu privire la analiza acestui jalon, România nu a putut să arate că a promulgat legea”, a declarat Pîslaru la Digi24.
Amânările succesive au avut loc pe 10 decembrie, 28 decembrie, 29 decembrie 2025 și 16 ianuarie 2026. Următorul termen stabilit este miercuri, 11 februarie 2026. Pentru deliberare este necesară prezența tuturor celor nouă judecători care au participat la începutul dezbaterilor.
🗞️ Citește și Acestea
Scrisoarea lui Bolojan către CCR: presiune sau informare?
Premierul Ilie Bolojan a transmis o scrisoare președintelui CCR în care avertizează că membrii Comisiei Europene consideră neîndeplinit Jalonul 215 din PNRR, ceea ce ar duce la pierderea a 231 milioane de euro din fonduri europene. „Este nevoie să accelerăm finanțările din PNRR, condiționate de îndeplinirea jaloanelor. La jalonul 215, privind pensiile magistraților avem o reținere de 230 milioane de euro. Comisia Europeană consideră că jalonul nu a fost îndeplinit”, a declarat Bolojan miercuri seara, într-o conferință de presă la Palatul Victoria.
Președinta ÎCCJ, Lia Savonea, a reacționat dur, susținând că scrisoarea reprezintă „o ingerință incompatibilă cu principiul separației puterilor în stat”. Savonea consideră că avertizarea privind pierderea fondurilor europene în cazul unei decizii de neconstituționalitate nu poate influența deliberările Curții.
Ulterior, premierul a precizat că scrisoarea nu reprezintă o presiune asupra CCR, ci o informare necesară privind consecințele financiare ale unei eventuale decizii. „Mâine voi informa Curtea Constituțională asupra consecințelor amânării unor decizii. În condițiile în care nu se va lua o decizie și se va merge din nou pe amânare, probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare”, a spus Bolojan.
ÎCCJ solicită sesizarea CJUE pentru discriminare.
Înalta Curte de Casație și Justiție susține că legea ar trata „discriminatoriu” magistrații față de alți beneficiari ai pensiilor de serviciu, potrivit Digi24. ÎCCJ argumentează că actul normativ ar reduce sub nivel adecvat siguranța financiară a judecătorilor și ar perpetua o stare de instabilitate legislativă printr-un regim tranzitoriu inegal.
Instanța supremă a solicitat CCR să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene, susținând că legea ar încălca dreptul Uniunii Europene, în special principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime. În 15 ianuarie, ÎCCJ a transmis CCR o expertiză potrivit căreia legea ar „anula pensia de serviciu”, în condițiile în care cuantumul rezultat ar putea fi mai mic decât pensia calculată pe contributivitate.
Ce prevede legea contestată.
Legea atacată la CCR stabilește creșterea treptată a vârstei de pensionare la 65 de ani și o vechime minimă de 35 de ani în muncă, eliminând astfel posibilitatea pensionărilor la 48-50 de ani. Pensia magistraților va fi plafonată la 70% din ultimul salariu net, iar perioada de tranziție va fi de 15 ani, astfel încât vârsta de pensionare să atingă 65 de ani în 2040.
Conform datelor disponibile, pensia medie a magistraților este acum de aproximativ 5.000 euro pe lună și s-ar reduce la 3.500 euro dacă legea ar trece de CCR. Guvernul Bolojan consideră această reformă esențială pentru reducerea inegalităților din sistemul de pensii și pentru îndeplinirea angajamentelor asumate față de Comisia Europeană.
Context politic tensionat și implicații financiare.
Dragoș Pîslaru a explicat că amânările au consecințe directe asupra bugetului de stat. „Vă atrag atenția că nu putem să renunțăm la proiectele de investiții, pentru că atunci primim penalitate că nu ne îndeplinim nici investițiile, deci va trebui să compensăm din bugetul de stat 231 de milioane de euro pentru aceste investiții”, a avertizat ministrul.
România a depus oficial în decembrie 2025 cea de-a patra cerere de plată din PNRR, în valoare de 2,62 miliarde de euro, care include 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani europeni nerambursabili. Comisia Europeană va trimite o scrisoare oficială după 11 februarie, așa că premierul le cere judecătorilor să ia o decizie miercuri, potrivit Pro TV Știri.
Riscul invalidării deciziei din cauza suspendării unui judecător.
Situația este complicată și de faptul că judecătorul Dacian Dragoș ar putea fi suspendat de o decizie a Curții de Apel București. Dacă Dragoș este suspendat, o eventuală decizie a CCR pentru pensiile magistraților nu ar mai fi valabilă. Asta deoarece dezbaterile au avut loc în prezența celor 9 judecători, iar în ședințele Curții Constituționale nu se poate vota cu mai puțini judecători decât au fost la dezbatere.
Într-un punct de vedere transmis pentru Știrile PRO TV, Dacian Dragoș susține că „decretul de numire este legal deoarece îndeplinesc condiția de vechime pentru judecător constituțional. Am peste 25 de ani de experiență în învățământul superior juridic și experiență de peste 23 de ani în activități juridice”. Totuși, orice decizie de suspendare ar putea bloca procesul deliberativ al CCR.
Ce urmează pentru reforma pensiilor magistraților.
Dacă Curtea Constituțională va declara legea constituțională, ea va ajunge pe masa președintelui Nicușor Dan, care va avea la dispoziție trei variante: să o promulge, să o atace la rândul său la CCR sau să o retrimită în Parlament pentru reexaminare.
Dacă CCR va admite sesizarea Instanței Supreme și va declara legea neconstituțională, proiectul se va reîntoarce la Guvern pentru a fi pus în acord cu constatările judecătorilor constituționali. Această variantă ar însemna practic pierderea definitivă a celor 231 de milioane de euro din PNRR și necesitatea compensării sumei din bugetul de stat.
Decizia de miercuri va avea astfel implicații majore nu doar pentru magistrați, ci și pentru finanțele publice ale României și credibilitatea țării în fața instituțiilor europene.
