Vladimir Putin „și-a pierdut calul troian în Uniunea Europeană” odată cu înfrângerea premierului Viktor Orbán în alegerile parlamentare din Ungaria din 12 aprilie 2026, a declarat marți ministrul de externe francez, Jean-Noël Barrot, potrivit StiriPeSurse. Parisul formulează așteptări clare față de viitorul premier Peter Magyar.
Franța salută înfrângerea lui Orbán și cere ridicarea veto-urilor ungare.
Ministrul Barrot a vorbit la postul de radio RFI despre semnificația schimbării de putere de la Budapesta, într-un limbaj diplomatic, dar ferm. El a descris înfrângerea lui Viktor Orbán drept o lovitură și pentru mișcarea reacționară internațională susținută de Kremlin.
„Este o înfrângere pentru Viktor Orban, este o înfrângere și pentru un anumit număr dintre susținătorii săi din mișcarea reacționară internațională, în frunte cu Vladimir Putin, care astfel își pierde calul troian în Uniunea Europeană”, a declarat Jean-Noël Barrot, ministrul de externe al Franței.
Parisul a articulat și o agendă concretă pentru noul guvern maghiar: Franța se așteaptă ca Magyar să „reconstruiască o serie de piloni ai statului de drept pe care Viktor Orban i-a demontat, să readucă Ungaria la locul ei în concertul națiunilor europene și să ridice o serie de veto-uri impuse fără nicio justificare”.
Sprijinul Ucrainei, punctul central al așteptărilor europene.
Un capitol esențial al așteptărilor europene față de Magyar privește ajutorul pentru Ucraina. „Referindu-ne la sprijinul pentru Ucraina, politica pe care o ducea el (Viktor Orban) constituia un obstacol și este un fapt îmbucurător că acesta poate fi ridicat”, a adăugat șeful diplomației franceze.
Ungaria lui Orbán a recurs periodic la veto-uri care blocau inițiativele UE de sprijin pentru Kievul invadat de Rusia în februarie 2022. Noua majoritate TISZA, cu cele 138 de mandate obținute din cele 199 ale Parlamentului ungar, ar permite deblocarea acestor obstacole.
Ani de conflict între Budapesta și Bruxelles.
Tensiunile dintre Ungaria și Comisia Europeană au reprezentat o constantă de la revenirea lui Orbán la putere în 2010. Budapesta a acumulat reproșuri privind respectarea tratatelor semnate la aderarea din 2004, statul de drept, libertatea presei și independența sistemului judiciar.
Ungaria a cultivat relații apropiate cu puteri considerate adversare ale ordinii europene — Rusia, China și Statele Unite sub administrația Donald Trump. O serie de convorbiri telefonice publicate în presă au sugerat chiar că fostul ministru de externe ungar, Peter Szijjarto, transmitea informații din discuțiile de la Bruxelles omologului rus Serghei Lavrov, inclusiv referitoare la Ucraina.
Schimbarea de putere de la Budapesta marchează, potrivit analiștilor europeni, un moment de reconfigurare a echilibrelor din interiorul UE, cu implicații directe asupra politicii față de Rusia și față de conflictul din Ucraina.






















