Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Bulgaria a ajuns să aibă o putere de cumpărare mai mare decât România, pe fondul unei inflații mai reduse și al unui deficit bugetar de aproape jumătate din cel românesc, arată o analiză publicată pe 9 iulie de fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui, potrivit Ziare.com. Mesajul deputatului USR a fost publicat în aceeași zi în care Institutul Național de Statistică a anunțat stagnarea Produsului Intern Brut în primul trimestru al anului.
Diferența de taxare, principalul factor invocat
Potrivit analizei lui Năsui, decalajul dintre cele două economii nu se limitează la un singur indicator. Inflația din Bulgaria este de 6,3%, față de 9,7% în România, iar deficitul bugetar bulgăresc este sub jumătate din cel românesc.
„Bulgaria a depășit România la putere de cumpărare și nu numai. Și iată cum ajungem încet codașii Europei peste tot”, a scris fostul ministru pe pagina sa de socializare.
Fostul demnitar susține că taxarea muncii este unul dintre factorii determinanți ai diferenței: 35% în Bulgaria, față de 43% în România. Cotele de TVA sunt de asemenea mai reduse la vecinii de la sud de Dunăre, 20% și 9%, comparativ cu 21% și 11% în România. La capitolul impozit pe profit, Bulgaria aplică o cotă de 10%, iar pe dividende de 5%, în timp ce România are 16% pe profit, 16% pe dividende și încă 10% CASS.
🗞️ Citește și Acestea
Dimensiunea statului, în centrul analizei
Năsui atrage atenția că explicația nu ține doar de nivelul de taxare, ci și de dimensiunea aparatului bugetar. „Statul bulgar e departe de a fi un stat minimal. Dar nici nu e nevoie să fie minimal ca să reușească mai bine decât noi. E nevoie doar să fie mai mic decât statul român”, se arată în postarea sa.
Fostul ministru a menționat și evoluția recentă a cheltuielilor publice din România, printre care alocarea a 5 miliarde de lei pentru o nouă bancă de stat și o creștere planificată a cheltuielilor de 55 de miliarde de lei față de anul trecut. El a amintit și naționalizarea unui combinat de îngrășăminte chimice, subliniind că România a devenit astfel singura țară din Uniunea Europeană unde statul deține un asemenea activ industrial.
„Soluția nu e să copiem Bulgaria orbește, ci să înțelegem lecția: stat mic, taxe mici, cheltuieli controlate, libertate economică”, a conchis Claudiu Năsui.
Cîțu: „România este deja în junk”
Discuția despre costurile de finanțare ale statului român a fost alimentată și de declarațiile fostului premier Florin Cîțu, care a afirmat marți, la emisiunea „Ai aflat!” de la Gândul, că țara se împrumută deja la costuri similare unei economii cotate „junk”, potrivit Gândul.
„Uitați-vă la piață. România se împrumută de ani buni. Mai scump decât o economie care este la junk”, a explicat fostul premier liberal.
Cîțu a acuzat Guvernul că folosește agențiile de rating drept pretext pentru majorarea taxelor. „Guvernul folosește agențiile de rating ca o sperietoare pentru a crește taxe”, a declarat acesta. El a adăugat că o agenție de rating serioasă ar fi transmis deja un semnal de avertizare, având în vedere dificultățile Executivului de a finaliza rectificarea bugetară și legea bugetului.
Fostul premier a evitat însă să prognozeze un declasament oficial în categoria „junk”, menționând complicațiile legate de relația dintre România, Comisia Europeană și agențiile de evaluare financiară. „Deja, piețele au dat verdictul. România este în junk. Și este tratată ca o economie în junk la frontieră”, a conchis Florin Cîțu.
Declarațiile celor doi foști demnitari vin într-un moment în care economia românească se confruntă simultan cu stagnarea PIB, inflație ridicată și un context politic tensionat, generat de blocajul privind formarea unui nou Guvern. Rămâne de văzut dacă diferențele fiscale semnalate de Claudiu Năsui vor influența dezbaterea publică despre direcția politicii economice a viitorului Executiv.
–
