Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul României a demarat pregătirea bugetului de stat pe 2026 într-un context financiar evaluat ca fiind mai favorabil decât în urmă cu un an. Tánczos Barna, vicepremierul țării, a declarat joi că perspectivele sunt „semnificativ mai bune”, iar riscurile majore care amenințau România în 2025 au fost înlăturate, potrivit Digi24.
Miercuri, la nivel guvernamental, a avut loc o primă întâlnire cu reprezentanții administrațiilor locale pentru a analiza modul de distribuire a sumelor care ajung în bugetele locale, în special impozitul pe venit și TVA. Au fost evaluate și veniturile suplimentare provenite din majorarea impozitelor locale.
Temeri ale autorităților locale, respinse de vicepremier.
Principala îngrijorare a reprezentanților autorităților locale a fost ca sumele suplimentare obținute din impozitul pe venit să nu fie redirecționate către bugetul central. Tánczos Barna a clarificat că această teamă este nejustificată, conform Europa Liberă.
„Principala temere a fost că sumele suplimentare din impozitul pe venit să nu ajungă la bugetul de stat. Nu este o temere justificată, sumele respective rămân în bugetul autorităților locale”, a explicat vicepremierul pentru Agerpres. Reprezentanții administrațiilor locale susțin menținerea principiului ca impozitul pe venit să rămână în proporție de 100% ca sursă de venit pentru autoritățile locale.
🗞️ Citește și Acestea
Analiza execuției bugetare din 2025 arată că noile mecanisme de calcul și sistemul de echilibrare, construit pe fondul de solidaritate extins la nivel național, au avut efecte pozitive. Bugetul central a economisit peste 2 miliarde de lei din TVA-ul folosit pentru echilibrare, în timp ce veniturile autorităților locale din impozitul pe venit au crescut.
Reguli bugetare păstrate în 2026.
Guvernul intenționează să aplice și în 2026 aceleași principii pentru a realiza economii la bugetul național și a asigura resurse necesare funcționării administrațiilor locale. „Dorim să continuăm și în 2026 aceleași principii, astfel încât să putem realiza economii și pentru bugetul național, respectiv să putem asigura sume suficiente pentru funcționare și pentru dezvoltare pentru autoritățile locale”, a spus Tánczos.
Sunt prevăzute noi consultări cu structurile care reprezintă administrațiile locale. Dezbaterile parlamentare ar urma să înceapă la jumătatea lunii februarie, iar votul final este estimat pentru sfârșitul lunii. Ministerul Finanțelor va elabora scenarii de lucru pentru bugetul pe 2026 în perioada următoare.
Vicepremierul a evidențiat că execuția bugetară din 2025 indică exemple de ministere care au reușit să își diminueze cheltuielile de funcționare, inclusiv costurile de personal. „Perspectivele sunt semnificativ mai bune decât acum un an de zile. Este o soluție pentru Guvern – reducerea birocrației, reducerea costurilor de personal la nivel național”, a declarat Tánczos Barna.
Prioritate: absorbția fondurilor europene.
Pentru anul 2026, cea mai importantă provocare rămâne utilizarea fondurilor din PNRR și din programele de coeziune, alături de implementarea reformelor în administrația publică. „Avem în continuare o provocare uriaș pentru anul 2026, absorbția fondurilor din PNRR și trebuie să se concentreze toate instituțiile asupra acestui lucru, astfel încât la sfârșitul lunii august programul să fie implementat”, a subliniat vicepremierul.
Guvernul și-a propus o țintă ambițioasă de 10 miliarde de euro pentru absorbția PNRR în 2026, după ce în ultimele șase luni ale anului 2025 ritmul de absorbție a crescut de peste cinci ori comparativ cu perioada anterioară. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că obiectivul total pentru 2026 este atragerea a cel puțin 15 miliarde de euro din fonduri europene, suma fiind destinată spitalelor, școlilor, autostrăzilor și infrastructurii locale.
Începând de săptămâna viitoare, ar putea fi declanșată procedura de angajare a răspunderii pentru pachetul de reformă a administrației. Tot joi dimineață a avut loc o nouă discuție despre pachetul de relansare economică la Ministerul Finanțelor.
De la riscuri majore la stabilitate fiscală.
Vicepremierul a reamintit că în urmă cu un an România se confrunta cu amenințarea retrogradării la categoria „junk” și cu posibilitatea suspendării fondurilor europene în lipsa unor reforme consistente. „Anul trecut, România a reușit să înlăture acest risc imens de a pierde capacitatea de a se finanța de pe piețele internaționale și de a pierde fondurile europene”, a conchis Tánczos Barna.
Ambele riscuri au fost înlăturate, România închizând un an relativ bun și revenind pe o traiectorie de stabilitate fiscal-bugetară. România nu ar putea să reziste fără credite internaționale și fără fonduri europene în acest moment, iar menținerea stabilității fiscale rămâne esențială pentru 2026.
