Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru PSD al Muncii, Marius Budăi, a lansat un atac dur la adresa premierului demis Ilie Bolojan, după ce Ministerul Finanțelor a publicat date care arată o scădere semnificativă a deficitului bugetar în primele patru luni ale anului. Conform Capital.ro, Budăi susține că reducerea deficitului este o iluzie contabilă, nu o reformă reală.
Ce arată cifrele oficiale și ce spune PSD
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetar s-a redus în intervalul ianuarie–aprilie 2026 cu 1,75 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent, coborând la 1,17% din PIB, față de 2,92% din PIB în primele patru luni din 2025.
Guvernul Bolojan a prezentat aceste cifre drept o dovadă a disciplinei fiscale. PSD a reacționat imediat cu o contranarativă: reducerea nu reflectă reforme reale, ci o simplă amânare a cheltuielilor.
„Deficitul a scăzut! — marea minune contabilă a domnului Bolojan! Doar că — mică problemă — nu a scăzut nimic. S-a amânat”, a scris Marius Budăi pe Facebook, potrivit Mediafax.
🗞️ Citește și Acestea
Argumentul PSD: facturile din Anghel Saligny, neplătite
Miza centrală a argumentației lui Budăi este programul de investiții Anghel Saligny. El acuză că Guvernul Bolojan nu a plătit nicio factură din program, spre deosebire de Guvernul PSD, care în același interval al anului trecut achitase toate obligațiile față de primării și constructori.
„Dacă nu plătești facturile, soldul tău arată mai bine. Nu ești mai bogat. Nu ești mai chibzuit. Ești doar omul care a lăsat facturile pe birou și declară triumfalist că a făcut economii”, a explicat deputatul PSD.
Concluzia sa: investițiile publice au fost tăiate cu peste 55%, șantierele au fost oprite, iar primarii așteaptă bani care nu mai vin. „Iată reforma domnului Bolojan: nu plătești, nu investești, dar numești asta responsabilitate fiscală”, a adăugat Budăi.
Contextul disputei: un deficit moștenit și presiuni europene
Criticile PSD vin totuși în contextul unui deficit uriaș cu care România a intrat în 2025 — 8,65% din PIB în 2024, cel mai mare din Uniunea Europeană după pandemia din 2020. Potrivit Monitorului de Botoșani, Comisia Europeană declanșase deja presiuni suplimentare asupra României, cu risc de suspendare a unor fonduri europene.
Bolojan și-a asumat un mandat de austeritate, cu obiectivul declarat de reducere rapidă a deficitului. Proiectul de buget pe 2026 prevede reducerea cheltuielilor de personal și menținerea controlului pe cheltuielile curente — un cadru care a generat tensiuni politice majore și a dus la demiterea Guvernului de către PSD la 5 mai.
Critica socială a lui Budăi și răspunsul implicit al cifrelor
Deputatul PSD merge mai departe de tehnica contabilă, introducând o dimensiune socială: cei mai afectați sunt lucrătorii din construcții, firmele locale și primarii care nu POT explica de ce lucrările s-au oprit.
„Nu există reformă adevărată când prețul ei este plătit exclusiv de cei care nu au voce în formula de calcul”, a conchis Marius Budăi.
Analiștii economici independenți oferă o perspectivă mai nuanțată: reducerea deficitului în primele luni este parțial efectul lipsei unui buget aprobat la timp — în primele două luni, instituțiile au funcționat cu 1/12 din bugetul anului precedent, ceea ce a limitat structural orice cheltuială nouă. O evaluare corectă a reformelor va fi posibilă abia la finalul anului bugetar, când toate plățile amânate vor trebui incluse în calcul.
Dezbaterea dintre cifrele oficiale și costurile sociale ale austerității riscă să devină un subiect central în campania politică a noului Guvern, format după demiterea Executivului Bolojan.
