Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru al Energiei, Bogdan Ivan, a avertizat, potrivit Digi24, că prețul energiei electrice ar putea urca în perioada următoare, iar costul suplimentar s-ar putea regăsi direct în prețurile produselor de pe rafturile din magazinele românești.
Importurile scumpe pot împinge prețurile în sus
Social-democratul susține că soluțiile imediate pe care le are România sunt importurile de electricitate și schimbarea profilului de consum al marilor companii, care ar trebui să își mute activitatea din intervalul 18:00-22:00 către orele de zi, când producția fotovoltaică este mai mare.
Diferența dintre prețul la care România vinde și cel la care cumpără energie din afara țării este, potrivit fostului ministru, unul dintre principalele riscuri pentru facturi. Conform Realitatea PLUS, în ultimele zile România a exportat energie cu un preț mediu de 200-300 de lei pe megawatt, dar a importat cu 1.500-1.800 de lei, iar în unele momente diferența a fost și mai mare.
„Cu cât importăm mai mult la un preț mai mare, cu atât acest lucru se va vedea în prețul final pe care îl plătim noi, românii, companiile și persoanele fizice”, a declarat Bogdan Ivan.
🗞️ Citește și Acestea
Ce spune fostul ministru despre efectele asupra economiei
Bogdan Ivan a explicat, pentru STIRIPESURSE.RO, că un preț mai mare al electricității nu se oprește la facturile de acasă, ci se transmite mai departe, în întreaga economie.
„Automat, acest lucru se va regăsi în tot ceea ce înseamnă produse, mâncare, logistică, transporturi. Tot ceea ce cumpărăm de pe rafturi în România va reflecta acest cost suplimentar al energiei electrice, ceea ce poate fi doar un element extrem de negativ pentru economia României”, a susținut fostul ministru al Energiei.
El a criticat decizia de a elimina capacități de producție bazate pe cărbune și pe gaz înainte ca acestea să fie înlocuite cu alte surse, calificând-o drept o decizie proastă pentru Sistemul Energetic Național.
Capacități suplimentare la Complexul Energetic Oltenia
Fostul ministru afirmă că a obținut de la foștii colegi din Ministerul Energiei date privind capacitățile care ar putea fi repornite la Complexul Energetic Oltenia. Potrivit acestuia, la Rovinari ar exista posibilitatea pornirii unei turbine care are cărbune pentru câteva zile și care ar putea aduce un plus de aproximativ 330 MW. Alte trei unități, spune el, sunt complet operaționale și ar însemna împreună aproape 1.000 MW.
„Ca soluții reale în momentul de față sunt importurile și gestionarea pieței în așa fel încât marii consumatori să își schimbe profilul de consum”, a explicat Bogdan Ivan.
Situația de la Nuclearelectrica, un risc suplimentar pentru prețuri
O presiune în plus asupra pieței ar putea apărea, potrivit fostului ministru, dacă Nuclearelectrica va invoca forța majoră pentru energia deja contractată. În acest caz, necesarul care trebuie acoperit din alte surse va crește, iar concurența pentru cantitățile disponibile s-ar putea intensifica.
„Asta va genera automat nevoia de mai multă energie în piață, va exista o concurență și mai mare pentru energia disponibilă și, automat, va crește prețul”, a declarat Bogdan Ivan.
Ce înseamnă avertismentul pentru consumatori
Scenariul descris de Bogdan Ivan vine pe fondul stării de alertă declarate la nivel național pentru luna august, ca urmare a scăderii producției de energie provocate de secetă și de nivelul scăzut al Dunării, în zona centralei de la Cernavodă. Reprezentanți ai marilor companii au transmis fostului ministru că sunt îngrijorați de creșterile de preț, potrivit Mediafax, care atrage atenția că scumpirea energiei s-ar putea reflecta și în prețurile de la raft.
Un cost mai mare la electricitate se propagă, în mod obișnuit, în lanțul de producție și distribuție: de la refrigerarea și procesarea alimentelor, până la transportul mărfurilor către magazine. Pentru un consumator obișnuit, efectul s-ar resimți treptat, în lunile următoare, prin ajustarea prețurilor de vânzare.
Contextul secetei și al Dunării
Avertismentul lui Bogdan Ivan vine în perioada în care nivelul scăzut al Dunării pune presiune pe funcționarea Centralei Nucleare de la Cernavodă și a dus deja la oprirea, sau la iminenta oprire, a uneia dintre cele două unități ale centralei. Guvernul a activat mecanismele europene de alertă și a notificat Comisia Europeană cu privire la trecerea la nivelul de „situație de criză” pe piața energiei electrice.
În acest context, orice capacitate suplimentară de producție, fie ea pe cărbune, fie prin importuri, este privită de autorități drept un instrument pentru a evita presiuni și mai mari asupra prețurilor. Fostul ministru al Energiei consideră însă că multe dintre aceste soluții ar fi trebuit pregătite din timp, nu improvizate pe fondul secetei.
Autoritățile mizează, în continuare, pe importuri și pe gestionarea consumului industrial pentru a evita un șoc suplimentar. Rămâne de văzut dacă măsurile luate vor reuși să limiteze presiunea asupra prețurilor înainte ca aceasta să ajungă la consumatorul final.
