Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Bogdan Aurescu, în prezent judecător al Curții Internaționale de Justiție de la Haga, a marcat pe 13 septembrie împlinirea a 15 ani de la adoptarea Declarației Comune privind Parteneriatul Strategic pentru Secolul XXI dintre România și Statele Unite, potrivit Wikipedia. În aceeași zi din 2011 a fost semnat și Acordul privind amplasarea sistemului american de apărare antirachetă pe teritoriul românesc.
Negocieri de aproape doi ani, finalizate la Washington
Fostul ministru de Externe a fost negociatorul-șef al României pentru cele două documente, scriind pe platforma X că este vorba despre „documente esențiale pt. pol. ext. & sec. RO”. Cele două acorduri au fost semnate și adoptate la Washington pe 13 septembrie 2011, în timpul vizitei președintelui de atunci, Traian Băsescu, în Statele Unite.
Negocierile pentru sistemul de apărare antirachetă au început după ce România acceptase, în februarie 2010, propunerea administrației americane de a găzdui interceptori pe teritoriul național. Procesul diplomatic s-a întins pe aproape doi ani, cu șapte runde de negocieri și 36 de reuniuni interinstituționale, echipa română fiind formată din experți ai Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării și alte instituții din sistemul de securitate națională, potrivit caleaeuropeana.ro.
De la acordul de la Washington, la baza operațională de la Deveselu
Declarația Comună din 2011 a fost primul document politic bilateral care a definit clar domeniile și obiectivele Parteneriatului Strategic dintre București și Washington, lansat inițial în 1997. Acordul privind sistemul antirachetă a rămas, la rândul lui, primul document juridic bilateral care a consacrat acest parteneriat.
🗞️ Citește și Acestea
Consecința sa concretă a fost dezvoltarea facilității Aegis Ashore de la Deveselu, care a devenit operațională în 2016 și a fost integrată în sistemul NATO de apărare antirachetă. Potrivit Wikipedia, baza găzduiește interceptoare terestre de tip SM-3 Block IB, iar România a rămas mult timp singurul stat de pe Flancul Estic al NATO cu o prezență militară americană permanentă pe teritoriul propriu.
Un parteneriat extins dincolo de componenta militară
Declarația Comună a oferit un cadru mai amplu relației bilaterale, de la securitate și cooperare militară până la energie, comerț, tehnologie și educație. Cooperarea a fost ulterior dezvoltată prin Dialogul Strategic România-SUA, mecanism care reunește periodic experți și reprezentanți ai celor două administrații.
Bogdan Aurescu a rămas implicat în evoluția Parteneriatului Strategic și după 2011, inclusiv din funcțiile de ministru al Afacerilor Externe și de consilier prezidențial pentru politică externă. Într-o analiză recentă, fostul diplomat a subliniat că menținerea relevanței României în relația cu SUA depinde de inițiativă și credibilitate, nu de o atitudine pasivă, potrivit Capital.ro.
Aniversare într-un context de securitate schimbat
Aniversarea din acest an vine într-un peisaj strategic diferit de cel din 2011, când sistemul de la Deveselu fusese conceput pentru a răspunde amenințărilor balistice din Orientul Mijlociu. Astăzi, importanța Flancului Estic și a regiunii Mării Negre pentru securitatea euroatlantică a crescut semnificativ, în contextul războiului din Ucraina și al redistribuirii forțelor militare americane în regiune.
Cele 15 acorduri de bilanț arată, potrivit surselor citate, că Parteneriatul Strategic româno-american rămâne unul dintre pilonii principali ai politicii externe a României, chiar dacă miza sa s-a schimbat odată cu contextul de securitate din regiune.
