Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Negocierile pentru viitorul buget al Uniunii Europene au intrat într-o etapă critică, iar reducerea cheltuielilor devine tot mai probabilă, potrivit Mediafax. Un document diplomatic pregătit de președinția irlandeză a Consiliului UE admite că diferențele dintre statele membre fac aproape inevitabilă o discuție despre tăierea planului de aproape 2.000 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru bugetul UE.
România riscă să piardă bani pentru coeziune și agricultură
Miza este importantă pentru România, care cere menținerea unor sume consistente pentru coeziune și agricultură, exact domeniile asupra cărora unele dintre cele mai mari economii ale UE vor să reducă presiunea bugetară. Ambasadorii celor 27 de state membre urmează să discute arhitectura viitorului Cadru Financiar Multianual, într-un moment în care capitalele europene refuză, în mare parte, să își majoreze contribuțiile directe la bugetul comun.
O notă pregătită de președinția irlandeză a Consiliului UE, consultată de Euractiv, arată că reticența statelor de a-și crește contribuțiile, combinată cu lipsa de consens privind noile resurse proprii, „indică necesitatea de a reflecta asupra nivelului nostru de ambiție privind creșterea cheltuielilor”.
Germania, Olanda și Suedia cer un buget mai mic
Comisia Europeană a propus pentru perioada 2028-2034 un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro, în prețuri curente, echivalent cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii. Problema este că mai multe state, în frunte cu Germania, Olanda și Suedia, consideră că dimensiunea totală a bugetului este prea mare.
🗞️ Citește și Acestea
Cancelarul german Friedrich Merz a sintetizat această poziție, spunând că, „cu bugetul secolului XX, nu vom putea rezolva problemele secolului XXI”, potrivit Mediafax. De cealaltă parte se află state precum Italia, Polonia și Spania, care resping reducerile semnificative ale cheltuielilor destinate regiunilor mai sărace și agricultorilor. Cu o formulare similară, Digi24 a notat că Merz a descris deja bugetul propus drept „dezechilibrat și prea scump”, în contextul preluării președinției irlandeze a Consiliului UE.
Compromisul anterior de 33 de miliarde de euro nu a fost suficient
O variantă anterioară de compromis, pregătită în timpul președinției cipriote a Consiliului UE, prevedea reduceri de aproximativ 33 de miliarde de euro, circa 2% față de propunerea inițială a Comisiei. Nici această variantă nu a fost considerată suficientă de statele cele mai preocupate de disciplina bugetară, Olanda respingând-o drept insuficientă.
Un alt europarlamentar român, Siegfried Mureșan, a nominalizat recent șase state care cer reduceri semnificative ale viitorului buget: Germania, Austria, Olanda, Suedia, Finlanda și Danemarca, poziție pe care a criticat-o deschis în cadrul unei conferințe de presă la Strasbourg.
Parlamentul European cere exact opusul: un buget mai mare
Poziția Parlamentului European complică suplimentar negocierile. Eurodeputații susțin că Uniunea are nevoie de un buget mai mare, nu mai mic, pentru a finanța simultan noile priorități, precum apărarea și competitivitatea, și politicile tradiționale, agricultura și coeziunea. Un acord final va necesita atât unanimitatea statelor membre, cât și aprobarea Parlamentului European, ceea ce face improbabilă o soluție rapidă.
Președintele Consiliului European, António Costa, desfășoară în această perioadă un tur al capitalelor europene pentru a identifica liniile roșii ale celor 27 de state înaintea etapei decisive a negocierilor. Un nou document de negociere, un așa-numit „negotiating box”, ar trebui prezentat înainte de reuniunea liderilor europeni din octombrie, iar ținta politică rămâne găsirea unui acord până la sfârșitul anului, înainte ca Europa să intre într-un calendar electoral aglomerat în 2027.
Pentru România, miza depășește cifrele abstracte de la Bruxelles: fondurile de coeziune finanțează infrastructură, transport și dezvoltare regională, iar Politica Agricolă Comună rămâne una dintre principalele surse de venit pentru fermieri. Diferența dintre un buget „ambițios”, susținut de București, și unul redus cu zeci de miliarde, cerut de Berlin, se va traduce direct în investiții concrete pentru următorii șapte ani.
