Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător al Curții Constituționale, a spus în direct la Antena 3 CNN, pe 28 septembrie, că PNL „are dreptate” să vorbească despre sesizarea CCR, dar cu alte argumente decât cele ale liberalilor, potrivit Antena 3 CNN.
Declarațiile vin după ce vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a anunțat că liberalii iau în calcul o sesizare a Curții dacă Guvernul Mureșan nu trece de vot, iar Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate. PNL a mai discutat public varianta sesizării CCR în ultimele zile.
Argumentul lui Toader: cât ține „poate”
Toader a spus că este de acord în principiu cu Muraru: „Are dreptate, dar cu alte argumente”. Argumentul lui nu privește o obligație automată de dizolvare. Constituția spune că președintele „poate” încerca să instaleze un nou Guvern, iar întrebarea este cât timp ține la dispoziție acest „poate”, a explicat el, potrivit Kanal D.
Toader a invocat Decizia 799 a Curții Constituționale, dată pe vremea când el și fostul judecător Petre Lăzăroiu erau judecători. Potrivit lui, Curtea a stabilit atunci că președintele încalcă Constituția și atunci când nu îndeplinește o obligație care are ca efect blocarea funcționării autorităților statului. Sursele consultate nu precizează anul deciziei.
Unde a greșit Nicușor Dan, în opinia lui Toader
Fostul ministru consideră că președintele a greșit acolo unde s-a implicat în formarea majorității parlamentare. Premierul desemnat, a spus el, este cel care caută și identifică majoritatea, iar președintele trebuie să își îndeplinească obligația de a asigura funcționalitatea autorităților.
🗞️ Citește și Acestea
Aceeași linie apare și în răspunsul lui Toader la o întrebare despre formula „fără AUR”: implicarea în majoritate este, în opinia lui, greșeala, indiferent de partidele vizate.
Guvernul Mureșan cere votul plenului pe 30 septembrie, iar pentru învestire sunt necesare cel puțin 233 de voturi. Premierul desemnat a spus că are în prezent 170 de voturi, ale PNL, USR și UDMR, la care se adaugă discuții cu grupul minorităților, potrivit HotNews. Argumentul lui Tudorel Toader privește ce se întâmplă după acest vot, dacă Guvernul este respins.
Ce a spus Muraru și cum a răspuns Băsescu
Muraru a spus la interviurile Adevărul că dizolvarea Parlamentului devine, în interpretarea juriștilor PNL, o chestiune imperativă dacă Guvernul Mureșan nu primește votul, iar partidul nu susține suspendarea președintelui, ci cere Curții să decidă asupra unui prezumtiv conflict constituțional, potrivit HotNews.
Traian Băsescu a spus, în aceeași zi, că CCR nu poate dizolva Parlamentul, pentru că dizolvarea este atributul președintelui, potrivit Capital. Toader nu susține, așadar, aceeași teză ca Muraru și nici pe cea a lui Băsescu: el pune problema duratei desemnărilor și a obligației de a evita blocajul.
Articolul 89 și limita „poate”
Articolul 89 din Constituție spune că președintele „poate să dizolve” Parlamentul după două respingeri și 60 de zile de la prima solicitare, potrivit textului Constituției. Argumentul lui Toader pornește de la același verb, dar îl aplică duratei desemnărilor, nu dizolvării în sine.
Decizia 85/2020 și limita „poate”
Decizia nr. 85/2020 a Curții, redată de Monitorul Oficial, arată că articolul 89 nu exclude mai multe solicitări de învestitură, dacă președintele apreciază că astfel se va rezolva blocajul instituțional. Aceeași decizie descrie dizolvarea drept un mijloc extrem, nu un instrument de optimizare politică a majorității.
Pentru Tudorel Toader, argumentul se leagă de partea de sfârșit a acestui raționament: „poate” nu înseamnă o libertate fără limite în timp. Sursele nu spun cum ar aplica Curtea acest criteriu într-o cauză concretă și nici dacă liderii cu drept de sesizare ar fi dispuși să facă demersul.
Guvernul Mureșan cere votul pe 30 septembrie, cu un prag de 233 de voturi. În materialele consultate nu apare o reacție a Administrației Prezidențiale la argumentele lui Toader.
Diferența dintre Toader și PNL este una de logică: liberalii vorbesc despre anticipate, iar fostul ministru despre cât timp mai poate președintele să încerce, iar între cele două rămâne același cuvânt din Constituție, „poate”.
