Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a anunțat pe 28 septembrie că liberalii iau în calcul sesizarea CCR dacă Nicușor Dan nu convoacă alegeri anticipate după respingerea Guvernului Mureșan în Parlament, potrivit HotNews.
Curtea Constituțională a tratat însă deja întrebarea centrală a disputei. În Decizia nr. 85/2020, ea a descris dizolvarea Parlamentului drept „posibilitatea, iar nu obligația Președintelui României de a dizolva Parlamentul”, potrivit textului deciziei.
Ce a spus Muraru despre sesizarea CCR
Muraru a vorbit la interviurile Adevărul, după ședința Biroului Politic Național al PNL. El a spus că juriștii consultați de liberali consideră că dizolvarea Parlamentului nu mai este o opțiune personală a președintelui, ci devine o chestiune imperativă dacă Guvernul Mureșan nu primește votul de încredere.
Argumentul lui este că Constituția a urmărit un termen rezonabil pentru învestirea guvernelor și că, dacă nu există nici de drept, nici de fapt posibilitatea de a construi un guvern, președintele este obligat să convoace anticipatele. Întrebat dacă PNL va merge la Curte, a răspuns că partidul „ia în calcul” această variantă.
🗞️ Citește și Acestea
Muraru a mai spus că președintele nu trebuie suspendat și că PNL nu susține suspendarea. Liberalii, a precizat el, au o divergență de interpretare a Constituției și cer Curții să decidă asupra unui prezumtiv conflict constituțional. Sesizarea ar urma să fie formalizată ulterior, iar PNL nu a discutat încă subiectul cu USR și UDMR, potrivit Ancheta Online.
Guvernul Mureșan cere votul plenului pe 30 septembrie, iar pentru învestire sunt necesare cel puțin 233 de voturi. Mureșan a spus că are în prezent 170 de voturi, ale PNL, USR și UDMR, plus discuții cu grupul minorităților, potrivit HotNews.
Nicușor Dan a spus pe 29 septembrie, în ajunul votului, că „alegerile anticipate nu sunt o soluție”, pentru că ar prelungi instabilitatea și lipsa de încredere, inclusiv a piețelor financiare, potrivit Aleph News. Sursa nu leagă declarația de anunțul PNL privind sesizarea CCR.
Ce spune articolul 89 din Constituție
Articolul 89 alineatul (1) prevede că, după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României „poate să dizolve” Parlamentul. Sunt necesare două condiții: Parlamentul să nu fi acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și să fi fost respinse cel puțin două solicitări de învestitură, potrivit textului Constituției.
Alineatul (2) adaugă că în cursul unui an Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. Alineatul (3) interzice dizolvarea în ultimele șase luni ale mandatului președintelui și în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgență.
Condițiile deschid o posibilitate, dar nu produc dizolvarea de drept, iar Constituția nu spune că președintele trebuie să o folosească. Tocmai aici se separă interpretarea PNL de cea a criticilor planului.
Decizia nr. 85/2020: ce a stabilit CCR
Decizia nr. 85/2020 a admis cererile de soluționare a unor conflicte juridice de natură constituțională dintre Președintele României și Parlament, formulate de președinții celor două Camere. Curtea a reținut că articolul 89 nu exclude ca președintele să formuleze mai multe solicitări de învestitură, pentru că textul spune „cel puțin două”, dacă apreciază că astfel se va rezolva blocajul instituțional.
Aceeași decizie arată că dizolvarea Parlamentului este un mijloc extrem de rezolvare a unei crize din interiorul Parlamentului, generată de nefuncționarea autorității legiuitoare. Ea nu poate fi folosită pentru rațiuni ale președintelui de optimizare politică a majorității parlamentare prin alegeri anticipate.
Decizia nu fixează un număr maxim de desemnări. O sesizare care ar cere doar constatarea unei obligații automate de dizolvare ar trebui să depășească această interpretare, iar textul nu arată că Curtea ar fi obligat președintele să dizolve.
Cine poate sesiza CCR într-un conflict constituțional
Curtea Constituțională soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a prim-ministrului sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit articolului 146 litera e) din Constituție.
Un partid politic nu figurează printre titulari, așa că formula „PNL sesizează CCR” ar presupune un demers prin unul dintre ei. Sursele consultate nu spun prin cine ar urma să fie făcut.
O respingere a Guvernului Mureșan ar putea întruni condițiile cerute de articolul 89, dar nu ar impune dizolvarea. Dacă președintele nu declanșează anticipatele, divergența dintre PNL și Nicușor Dan ar rămâne una de interpretare a aceluiași cuvânt din articolul 89.
În sursele consultate nu apare o reacție a Administrației Prezidențiale la anunțul lui Muraru. PNL a mai discutat public varianta sesizării CCR, iar diferența dintre declarațiile liberalilor și textul Constituției rămâne miza sesizării: cuvântul „poate” din articolul 89.
