Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Partidul AUR solicită declanșarea procedurii de suspendare a președintelui Nicușor Dan din funcție, după ce Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul General pentru nereguli în finanțarea campaniei electorale, potrivit Digi24. Vicepreședintele AUR, Adrian Axinia, avertizează că șeful statului devine „instant șantajabil” având spectrul unei condamnări penale după încheierea mandatului.
Sesizarea AEP nu este recentă, fiind depusă în cursul anului 2025 și semnată de fostul președinte al instituției, Zsombor Vajda. Documentul a fost făcut public în februarie 2026, odată cu răspunsurile AEP la solicitări venite din partea unor persoane care au distribuit informațiile pe rețelele sociale.
Concluziile controlului AEP și suma invalidată.
Echipa de control a AEP a verificat toate documentele referitoare la veniturile încasate și cheltuielile angajate de candidatul independent Nicușor Dan în campania prezidențială din 2025. Conform concluziilor, „au fost efectuate plăți aferente unor cheltuieli electorale pentru care nu se probează realitatea și exactitatea serviciului prestat”, se arată în documentul semnat de actualul președinte AEP, Adrian Țuțuianu (PSD).
Neregulile identificate includ cercetări sociologice realizate în afara campaniei electorale și materiale de propagandă electorală produse de firme care nu aveau contracte valide cu candidatul, conform documentelor depuse la AEP. Valoarea totală a cheltuielilor considerate neconforme se ridică la 870.384,10 lei, potrivit G4Media.
🗞️ Citește și Acestea
În urma constatărilor, AEP a invalidat această sumă, ceea ce înseamnă că ea nu va fi rambursată din fonduri publice. „Ca urmare a apariției acestor suspiciuni privind posibile fapte penale, Autoritatea Electorală Permanentă a sesizat Parchetul General”, se menționează în document.
Poziția AUR și acuzațiile de șantajabilitate.
Adrian Axinia, vicepreședintele AUR, consideră că Nicușor Dan este un „președinte ilegitim al României” și că dosarul penal care se naște în urma sesizării AEP îl face pe acesta „instant șantajabil, având în permanență spectrul pușcăriei după finalizarea mandatului”.
Europarlamentarul AUR subliniază că această sesizare vine într-un moment critic, când președintele României trebuie să facă numiri esențiale atât în fruntea parchetelor (Parchetul General, DNA și DIICOT), cât și în fruntea serviciilor de informații. „Se naște suspiciunea unui șantaj la care este supus Președintele în exercițiu pentru a semna sau a nu semna ceva”, a declarat Axinia.
El face referire la situații anterioare din politica românească, menționând cazurile lui Traian Băsescu și Klaus Iohannis, despre care susține că au fost supuși unor forme de presiune. „Suntem datori să nu repetăm greșelile Iohannis (ținut în șah de dosarul casei obținute prin hârtii false) sau Băsescu (amenințat permanent de devoalarea colaborării cu Securitatea)”, a concluzionat Adrian Axinia.
Context politic și tensiuni în coaliție.
Sesizarea AEP apare într-un context politic tensionat, în care Guvernul Bolojan se confruntă cu presiuni din partea PSD pentru schimbări la nivel guvernamental. Pe culoarele politicii se vorbește despre intențiile premierului Ilie Bolojan de a interveni în diferite dosare politice, iar AUR speculează că această sesizare ar putea fi folosită ca instrument de presiune.
Axinia avertizează că „ne putem afla exact la începutul unui astfel de proces de șantaj” și solicită suspendarea președintelui Dan din funcție și organizarea unui referendum de demitere pentru a evita ca România să aibă un președinte vulnerabil la presiuni externe sau interne.
Europarlamentarul AUR face o comparație cu anularea alegerilor prezidențiale din 2024, când tururile au fost anulate pe motiv că Călin Georgescu nu declarase cheltuieli de campanie. „Faptele acelea sunt infinit mai puțin grave decât cele de care este acuzat Nicușor Dan în acest moment”, a declarat Axinia.
Reacția lui Nicușor Dan din 2025.
Președintele Nicușor Dan a reacționat pe parcursul anului 2025 pe tema controlului AEP, declarând că a cheltuit în cele două tururi ale alegerilor prezidențiale 61 de milioane de lei, din care 58,5 milioane lei împrumutați și 2,5 milioane lei donați.
„Dacă AEP-ul mi-ar fi restituit toți banii pe care i-am cheltuit, aș fi rămas cu două milioane și jumătate și s-ar fi pus problema ce fac cu ei. Restul de un milion, pe care nu mi l-a dat înapoi AEP-ul, o să contestăm asta, o să fie un proces și procesul ăsta probabil că va dura, așa cum știu instanțele de contencios, cam doi ani”, a declarat Dan într-o conferință de presă din 2025.
Ce urmează în acest dosar.
Sesizarea transmisă Parchetului General deschide posibilitatea unei anchete penale pentru a stabili dacă faptele constatate de AEP întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni. În această etapă, nu există o concluzie privind vinovăția, iar ancheta urmează să stabilească dacă au fost încălcate prevederile legale în materie de finanțare a campaniilor electorale.
Legislația în vigoare, Legea nr. 334/2006, reglementează strict modalitățile de strângere și cheltuire a fondurilor pentru campaniile electorale. Campaniile pot fi finanțate exclusiv din contribuții ale candidaților, subvenții de la bugetul de stat pentru partidele parlamentare și donații de la persoane fizice sau juridice. Toate sumele trebuie vehiculate prin conturi bancare special deschise pentru campanie, notificate în prealabil la AEP.
Până în prezent, Parchetul General nu a oferit un răspuns public referitor la stadiul anchetei sau la măsurile adoptate în acest caz. Evoluția dosarului va fi urmărită cu atenție, având în vedere implicațiile politice majore într-un context de tensiuni crescânde între partidele din coaliția de guvernare.
