Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că va comunica Comisiei Europene îndeplinirea jalonului PNRR privind reforma pensiilor magistraților, după ce președintele Nicușor Dan a promulgat vineri legea controversată, potrivit Mediafax. România speră să deblocheze astfel 231 de milioane de euro din fondurile europene care au fost suspendate din cauza întârzierii acestei reforme.
Promulgarea vine la o zi după ce premierul Ilie Bolojan a stabilit la Bruxelles, în discuțiile cu președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen, că executivul european va analiza cererile de plată din PNRR și reformele asumate de România, inclusiv cele privind pensiile magistraților și decarbonizarea.
Procedura de informare a Comisiei Europene.
„Odată cu publicarea în Monitorul Oficial, vom comunica Comisiei Europene îndeplinirea acestui jalon PNRR în valoare de 231 milioane euro, respectând procedura formală”, a scris Dragoș Pîslaru pe Facebook. Ministrul a precizat că luni se va întâlni cu Céline Gauer, coordonatoarea PNRR din partea Comisiei Europene, pentru a obține claritate pe marginea acestui subiect.
„Pasul final: luni voi avea întâlnirea oficială de lucru cu doamna Céline Gauer, coordonatoarea PNRR din partea Comisiei Europene, discuție care ne va oferi claritate pe marginea acestui subiect”, a declarat Pîslaru, conform Europa Liberă.
🗞️ Citește și Acestea
Ministrul și-a asumat public angajamentul că va depune „toate eforturile pentru ca România să beneficieze de toți banii europeni alocați”, subliniind importanța critică a acestor fonduri pentru dezvoltarea țării.
Contextul promulgării și presiunile europene.
Președintele Nicușor Dan a promulgat legea vineri dimineață, imediat după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei Curții Constituționale care a confirmat constituționalitatea reformei. „Recalibrarea modului de calcul al acestor pensii este un gest de echitate, așteptat de societatea noastră. Încrederea cetățenilor în stat se recâștigă atunci când reformele așteptate de societate devin realitate”, a transmis șeful statului.
Decizia CCR nr. 153 din 18 februarie 2026, publicată pe 26 februarie, a respins cu 6 voturi din totalul de 9 judecători obiecția de neconstituționalitate formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție. Pronunțarea fusese amânată de cinci ori, generând tensiuni majore între puterea executivă și sistemul judiciar.
La începutul lunii februarie, premierul Ilie Bolojan transmisese o scrisoare CCR în care avertiza că o nouă amânare a pronunțării ar putea duce la pierderea a peste 230 de milioane de euro din fondurile PNRR. Ministrul Dragoș Pîslaru fusese informat de oficialii Comisiei Europene că Bruxelles-ul considera neîndeplinit jalonul referitor la reforma pensiilor speciale.
Provocările deblocării celor 2,6 miliarde de euro.
Potrivit declarațiilor premierului Ilie Bolojan, România are la dispoziție șase luni pentru a debloca totalul de 2,6 miliarde de euro din PNRR, dacă cele două jaloane critice vor fi îndeplinite. Primul jalon viza reforma pensiilor magistraților, iar al doilea este decarbonizarea în sectorul energetic.
În discuțiile de la Bruxelles, oficialii europeni au apreciat eforturile Guvernului Bolojan, deși termenul pentru jalonul legat de reforma pensiilor speciale ale magistraților a fost deja depășit. Premierul Bolojan a declarat că speră să primească un răspuns favorabil de la Comisia Europeană până la jumătatea lunii martie.
„Am confirmat încă o dată cu comisarul pentru Economie că România va urmări anul acesta o țintă de deficit care să se apropie de 6%, așa cum am anunțat, și că vom respecta angajamentele pe PNRR”, a declarat Bolojan după întâlnirea cu Ursula von der Leyen.
Principalele prevederi ale legii pensiilor magistraților.
Noua lege introduce schimbări semnificative în sistemul de pensii de serviciu al magistraților. Pensia nu mai poate depăși 70% din ultimul salariu net încasat, față de 80% din salariul brut în reglementarea anterioară. Vârsta standard de pensionare crește etapizat până la 65 de ani, iar vechimea minimă în magistratură necesară pentru pensionare ajunge la 35 de ani.
Cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate. Perioada de tranziție a crescut de la 10 la 15 ani, pentru a permite o adaptare treptată la noile condiții.
În prezent, magistrații se pot pensiona și la 48-49 de ani, dacă au vechimea de 25 de ani de magistratură. O parte dintre ei păstrează deciziile de pensionare pentru orice eventualitate, chiar dacă continuă să activeze în instanțe sau parchete.
Reacțiile din sistemul judiciar.
Reforma a stârnit proteste vehemente din partea magistraților. Șefii celor 16 Curți de Apel din România și Uniunea Națională a Judecătorilor din România (UNJR) au cerut președintelui să întoarcă legea la Parlament pentru reexaminare, considerând că proiectul încalcă statutul magistratului și generează trei categorii de pensionari speciali.
Magistrații susțin că legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă judecătorilor și procurorilor, deși aceștia sunt singurii cu statut garantat constituțional. La toate celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, standardul minim de calcul este de 65% din indemnizațiile brute, în timp ce la magistrați este propus unul mult inferior.
Președintele Nicușor Dan a încercat să tempereze nemulțumirile, asigurând că „munca magistraților este respectată, iar importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”. El a promis că va susține măsurile legislative și administrative cerute de corpul profesional pentru optimizarea condițiilor de muncă.
