Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
AUR a depus în Parlament un proiect prin care fermierii ar urma să primească acciza redusă la motorină chiar în momentul alimentării, nu prin rambursare ulterioară, scrie Știrile ProTV. Inițiativa aparține senatoarei Daniela Ștefănescu și modifică articolul 342 din Codul fiscal.
Ce schimbă proiectul în mecanismul actual
Partidul insistă că nu propune o facilitate fiscală nouă și nici o majorare a sprijinului. Se schimbă doar drumul banilor: în loc ca fermierul să plătească integral și să aștepte restituirea, reducerea s-ar aplica automat la casă.
Mecanismul propus se sprijină pe APIA, care ar calcula anual cantitatea de motorină eligibilă pentru fiecare exploatație. Un registru electronic ar ține evidența, iar la pompă sistemul ar verifica disponibilul rămas.
Controlul nu dispare, susține inițiatoarea, ci se mută. Motorina ar urma să fie marcată și colorată fiscal, astfel încât statul să poată verifica dacă a fost folosită în activități agricole.
🗞️ Citește și Acestea
„Fermierul câștigă lichiditate, statul câștigă control, amândoi câștigă predictibilitate”, a declarat senatoarea AUR, potrivit sursei citate.
Cât înseamnă, în bani, așteptarea de la ghișeu
Miza practică se vede în cifre. Statul subvenționează în prezent motorina folosită în agricultură cu aproximativ 2,7 lei pe litru, sumă recuperată de fermier după depunerea documentelor, arăta Digi24 într-un material din iulie despre o propunere cu obiect similar ajunsă la Senat.
Că mecanismul de rambursare se blochează periodic nu e o speculație. În mai, Ministerul Agriculturii a pus în transparență un proiect de hotărâre prin care bugetul schemei de ajutor de stat pentru motorina agricolă era suplimentat cu 94,3 milioane de lei, până la 714,3 milioane, pentru că disponibilul nu acoperea cererile depuse de APIA pentru plăți aferente lunilor ianuarie și martie 2026, potrivit Financiarul.ro.
Cu alte cuvinte, decontarea nu întârzie doar din birocrație, ci și pentru că linia bugetară se golește înainte de finalul anului.
Ștefănescu: fără cerere, fără adeverință, fără bani blocați.
Senatoarea rezumă schimbarea în termeni administrativi, nu fiscali. Argumentul ei este că fermierul nu ar mai trebui să finanțeze temporar statul pentru un drept pe care legea i-l recunoaște deja.
„Fără cerere, fără adeverinţă, fără bani blocaţi, fără niciun leu în plus din buget”, a spus Daniela Ștefănescu într-un comunicat citat de B1 TV.
Formularea ridică însă o întrebare pe care textul nu o rezolvă public: chiar dacă suma totală rămâne aceeași, statul ar încasa mai puțin la momentul vânzării și ar renunța la un decalaj de trezorerie de care bugetul a beneficiat până acum.
A treia încercare pe aceeași temă în mai puțin de un an
Ideea nu apare pentru prima dată. În martie, Ministerul Agriculturii a pus în transparență decizională un proiect de ordonanță prin care fermierii ar fi putut cumpăra motorină fără accize și fără TVA, pe baza adeverințelor eliberate de APIA, pentru un consum standard de 78 de litri pe hectar, anunța G4Media.
În iulie, o altă propunere legislativă a ajuns la Senat, construită în jurul unui program național și al unui certificat de utilizator agricol. Niciuna dintre variante nu se aplică în acest moment.
Contextul în care apare inițiativa AUR este unul de preț ridicat. Ministerul Finanțelor a redus temporar cu 20% acciza la motorina standard, între 16 și 31 august, prin mecanismul introdus de Legea nr. 162/2026, iar prețul la pompă a urcat din nou peste 10 lei pe litru în câteva zile.
Reducerea aceea este însă distinctă de schema pentru agricultură. Fermierii beneficiază de ea ca orice alt consumator, dar rambursarea specifică lucrărilor mecanizate rămâne pe traseul obișnuit.
Ce lipsește din discuție
Nici Ministerul Finanțelor, nici Ministerul Agriculturii nu au comunicat public un punct de vedere asupra proiectului AUR până la acest moment. Căutările în presa economică nu au identificat nici o reacție oficială a asociațiilor de fermieri.
Proiectul se află la începutul circuitului parlamentar, într-o perioadă în care Executivul funcționează în interimat după moțiunea de cenzură din 5 mai, iar Parlamentul lucrează în sesiuni extraordinare convocate punctual.
Diferența dintre cele trei inițiative depuse în ultimele luni nu ține de principiu, ci de cine plătește așteptarea. Deocamdată, o plătește fermierul, iar bugetul schemei s-a dovedit deja insuficient o dată în acest an.
