Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Motivarea Curții Constituționale în cazul așa-numitului „amendament Grădinaru” arată că neconstituționalitatea nu se oprește la partenerii de fapt ai demnitarilor, ci lovește întregul mecanism prin care noile declarații de interese financiare urmau să redevină publice, potrivit Digi24. Decizia afectează 43 de categorii de funcții publice, nu doar prevederea care viza inițial partenera președintelui Nicușor Dan.
Amendamentul, introdus de AUR și votat și de PSD, urmărea să oblige la depunerea și publicarea declarațiilor de avere ale „soțului, soției sau persoanei care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu un demnitar. Măsura a fost asociată politic cu Mirabela Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan, care și-a publicat voluntar averea înaintea votului final din Parlament.
Ce a decis, de fapt, Curtea Constituțională
CCR a stabilit, în unanimitate, că sintagma „persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” este neconstituțională, eliminând astfel partenerii necăsătoriți din categoria persoanelor obligate să declare. Obligația soțului sau soției de a depune propria declarație de avere nu a fost, în schimb, respinsă de Curte, potrivit Cotidianul — dacă este reglementată clar și proporțional, ea poate rămâne în lege.
Judecătorii au mers însă mai departe: au stabilit că publicarea noii „declarații de interese financiare” nu poate fi separată, pentru categoria partenerilor, de publicarea acelorași documente pentru celelalte 42 de categorii de demnitari prevăzute de lege, de la președinte până la miniștri și consilieri de stat. Prin urmare, au extins neconstituționalitatea asupra întregului mecanism de publicare.
🗞️ Citește și Acestea
De ce a căzut mecanismul: „aproape identic” cu declarațiile vechi
Punctul central al motivării, potrivit HotNews.ro, este că noua declarație de interese financiare transpune într-un mod aproape identic informațiile din declarațiile de avere și de interese pe care CCR le declarase deja neconstituționale pentru publicare, printr-o decizie din 2025. Curtea a considerat că schimbarea denumirii documentului nu rezolvă problema de fond și reprezintă o eludare a propriei sale jurisprudențe.
Curtea a mai reținut că legea nu preciza niciun criteriu obiectiv, precum durata relației, conviețuirea sau interdependența economică, prin care o persoană să afle dacă intră sub incidența obligației de declarare. În lipsa unui asemenea reper, sarcina evaluării ar fi revenit fie persoanei vizate, fie unui inspector al Agenției Naționale de Integritate, ceea ce Curtea a considerat inacceptabil din punct de vedere juridic.
Ce nu schimbă decizia CCR
Este important de precizat ce nu acoperă decizia. Curtea nu a anulat declarațiile deja publicate voluntar, precum cea a Mirabelei Grădinaru, și nu a analizat individual documentele aflate deja pe site-urile instituțiilor. De asemenea, obligația soților demnitarilor de a depune propriile declarații la ANI rămâne, în principiu, valabilă, chiar dacă publicarea lor în forma actuală nu mai este posibilă.
Înaintea publicării motivării, președintele ANI, Bogdan Sticlosu, declarase că instituția are nevoie de timp pentru a stabili dacă decizia afectează doar anumite elemente ale noilor declarații sau întregul mecanism de publicare. Motivarea CCR confirmă acum a doua variantă, pentru toate cele 43 de categorii vizate de lege.
Presiune de timp: jalonul PNRR de 771 de milioane de euro
Legea integrității este condiționată de un termen strict: reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență care trebuie îndeplinit până la 31 august, de el depinzând aproximativ 771 de milioane de euro din fonduri europene. Parlamentul trebuie să elimine acum prevederile declarate neconstituționale și să construiască o nouă formulă de transparență, într-un interval de doar câteva zile.
Guvernul a propus deja, în punctul de vedere trimis Curții, o variantă alternativă: demnitarii și soții lor ar depune declarații separate la ANI, dar Agenția ar publica un singur document, pe numele demnitarului, care să conțină informațiile financiare relevante pentru identificarea conflictelor de interese, fără datele personale ale membrilor de familie. Rămâne de văzut dacă această formulă va reuși să respecte, în același timp, atât jurisprudența CCR privind viața privată, cât și angajamentele de transparență asumate de România față de Comisia Europeană.
