Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ambasadorul Federației Ruse la București, Vladimir Lipaev, s-a aflat printre invitații ceremoniei de deschidere a Congresului Mondial de Studii Siriace, găzduit de Palatul Parlamentului, la doar șapte zile după ce fusese convocat la Ministerul Afacerilor Externe pentru incursiunile dronelor rusești în spațiul aerian românesc, potrivit AGERPRES.
Congresul Mondial de Studii Siriace, organizat sub egida Parlamentului
Cea de-a XIV-a ediție a congresului, desfășurată la București în perioada 3-7 august, reunește peste 400 de specialiști din 33 de țări și 176 de universități, sub tema „Pacea și dialogul, premise pentru protejarea patrimoniului material și imaterial”. Evenimentul este organizat de Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului, în parteneriat cu Academia Română, iar Camera Deputaților a aprobat punerea la dispoziție, în regim gratuit, a unor spații din Palatul Parlamentului.
Prezența lui Lipaev nu fusese menționată nominal în anunțurile publice legate de eveniment, care vorbeau doar despre participarea unor oficialități din România și din străinătate.
Convocarea la MAE, cu exact o săptămână înainte
Momentul participării ambasadorului rus este cu atât mai sensibil cu cât, pe 27 iulie, autoritățile române i-au comunicat lui Lipaev decizia de a declara inacceptabil un membru al misiunii diplomatice ruse, obligat să părăsească țara. Diplomatului i-au fost prezentate și fragmente ale unei drone doborâte pe teritoriul românesc, despre care investigațiile au stabilit proveniența rusească, potrivit Digi24.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Reacția ambasadorului nu a fost una de conciliere. Lipaev a calificat convocarea la MAE drept „o cascadorie propagandistică”, al cărei scop ar fi, spunea el, prevenirea unor viitoare atacuri rusești asupra infrastructurii portuare ucrainene folosite de NATO prin teritoriul românesc, a declarat diplomatul pentru agenția de presă rusă TASS.
Trei drone doborâte de aviația română în trei zile
Convocarea a venit după ce, între 24 și 26 iulie, aviația română a doborât trei drone care au pătruns în spațiul aerian național. Un F-16 românesc a interceptat o primă dronă pe traiectul Sulina-Brăila-Fetești-Buzău, o a doua a fost neutralizată în zona frontierei cu Ucraina, iar a treia a fost doborâtă la aproximativ 12 kilometri nord-est de Sulina. Ministerul Apărării a legat incidentele de atacurile Federației Ruse asupra unor obiective civile din apropierea frontierei românești.
Rolul lui Emil Constantinescu în organizarea congresului
Fostul președinte Emil Constantinescu este președintele Consiliului Științific al Institutului Levant și unul dintre principalii promotori ai „Inițiativei Levant pentru PACE Globală”. El a semnat, alături de deputatul Ionuț Vulpescu, solicitarea prin care Camera Deputaților a fost rugată să acorde gratuit spațiile necesare pentru congres, potrivit unei scrisori citate de Basilica.ro.
Din partea Administrației Prezidențiale a fost refuzată invitația la eveniment, deși organizatorii anunțaseră inițial prezența unui consilier prezidențial.
O prezență legală, dar cu implicații de oportunitate politică
Vladimir Lipaev rămâne ambasador acreditat în România și nu a fost declarat persona non grata, astfel că poate participa, din punct de vedere juridic, la manifestări diplomatice și culturale. Problema ridicată de participarea sa la evenimentul de la Palatul Parlamentului nu ține, așadar, de legalitate, ci de oportunitate politică și de coerența instituțională a statului român.
Rămâne de clarificat dacă Lipaev a primit o invitație nominală, cine a aprobat lista invitaților și dacă Ucraina a fost reprezentată la același nivel în cadrul unui congres dedicat protejării patrimoniului cultural afectat de conflicte.
Distrugeri confirmate de UNESCO în patrimoniul cultural ucrainean
Tema congresului, dedicată protejării patrimoniului literar și material, face ca prezența reprezentantului rus să fie cu atât mai sensibilă. UNESCO confirmase, la 29 iulie 2026, avarierea a 545 de obiective culturale din Ucraina de la începutul războiului: 156 de edificii religioase, 281 de clădiri cu valoare istorică sau artistică, 43 de muzee, 33 de monumente, 22 de biblioteci, cinci situri arheologice și cinci arhive. Organizația a condamnat, în iunie 2026, și lovirea Lavrei Pecerska din Kiev, unul dintre cele mai importante repere spirituale ale Ucrainei.
Primirea reprezentantului oficial al Moscovei la o conferință dedicată păcii și conservării patrimoniului riscă, în acest context, să ofere Federației Ruse tocmai imaginea de normalitate diplomatică pe care Kremlinul încearcă să o mențină în fața partenerilor occidentali, în pofida războiului purtat împotriva Ucrainei.
Institutul Levant, instituție publică finanțată prin bugetul Senatului
Congresul nu este o reuniune privată, ci un eveniment organizat de o instituție de interes național. Institutul Levant este finanțat, potrivit legii sale de înființare, din venituri proprii și din subvenții acordate prin bugetul Senatului României, iar obiectivul său declarat este promovarea unei culturi a păcii prin dialogul dintre mediul academic, liderii religioși și tânăra generație. Coordonarea efectivă a manifestării îi revine directorului general al Institutului, Cătălin-Ștefan Popa.
