Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Alexandru Rogobete, ministrul Sănătății, a anunțat că va respinge orice propunere de reducere cu 10% a veniturilor personalului medical, marcând o poziție fermă împotriva liniei de austeritate promovate de premierul Ilie Bolojan. Ministrul argumentează că sistemul sanitar românesc este deja subdimensionat și că tăierile salariale ar agrava criza de personal, conform declarațiilor făcute la Antena 3 CNN.
Sistemul sanitar, deja subdimensionat și vulnerabil.
În declarațiile de duminică seară, Rogobete a fost categoric în respingerea propunerii de reducere a veniturilor din sănătate. „Nu susținem reducerea cu 10% a veniturilor pentru personalul medical. Ar fi culmea să facem acest lucru tocmai în sănătate”, a declarat ministrul la Antena 3 CNN.
Argumentul principal invocat de ministru vizează deficitul cronic de personal medical din România. „Sistemul este subdimensionat: avem deficit de asistente, infirmiere, personal auxiliar și chiar de medici. În multe locuri nu se pot acoperi gărzile”, a explicat Rogobete.
Această poziție marchează o divergență clară față de politica de austeritate propusă de premierul Bolojan, care a cerut reduceri generalizate de 10% la nivelul cheltuielilor din administrația centrală. Conform Digi24, coaliția a convenit încă din decembrie 2025 asupra acestui principiu, dar implementarea efectivă rămâne blocată de astfel de dezacorduri sectoriale.
🗞️ Citește și Acestea
Reforma sistemului de gărzi pentru rezidenți.
Ministrul Sănătății a anunțat modificări importante în modul de organizare a gărzilor pentru medicii rezidenți, după consultări tehnice cu sindicatele și reprezentanții Colegiului Medicilor. „Nu este corect modul actual de organizare a gărzilor. Am avut o întâlnire lungă și tehnică cu sindicatele și cu Colegiul Medicilor și am stabilit cum va arăta reașezarea și reorganizarea acestui sistem”, a precizat Rogobete.
Actualul sistem prezintă o inechitate majoră: rezidenții din anii 1 și 2 nu sunt plătiți pentru gărzile efectuate, fiind remunerați doar cei din anii 3, 4 și 5. Această situație va fi reevaluată în noile reglementări legislative care urmează să fie elaborate.
Conform informațiilor de la G4Media, problema gărzilor medicale a devenit un subiect sensibil în contextul presiunilor pentru reducerea cheltuielilor bugetare, mai ales după dezvăluirile despre scutiri masive de gărdă în unele spitale.
Investigație la Spitalul Județean Constanța.
Întrebat despre raportul Corpului de Control privind Spitalul Județean Constanța, unde aproximativ 70% dintre medici ar fi avut scutire de gardă, ministrul a confirmat că ancheta este în desfășurare. „Corpul de Control este încă pe teren. Au fost ridicate documente și date informatice”, a declarat Rogobete.
Ministrul a criticat dur practica unor medici de a invoca probleme medicale pentru a evita gărzile în spitalele publice, în timp ce lucrează în privat. „Este nedrept, neetic și lipsit de deontologie ca într-un spital public să invoci probleme medicale pentru a nu face gărzi, iar în sistemul privat să poți lucra 12 ore în picioare”, a afirmat acesta.
Această investigație vine în contextul presiunilor pentru eficientizarea sistemului sanitar și eliminarea disfuncționalităților. Cazul de la Constanța ar putea seta un precedent pentru alte spitale județene unde există suspiciuni similare.
Tensiuni în coaliție pe tema reformelor.
Poziția ministrului Sănătății reflectă tensiunile tot mai evidente din coaliția de guvernare PSD-PNL-USR-UDMR. În timp ce premierul Bolojan insistă asupra necesității reducerii cheltuielilor pentru atingerea țintei de deficit de 6,4% din PIB în 2026, miniștrii PSD, inclusiv Rogobete, pledează pentru protejarea bugetelor din sectoarele sociale.
Potrivit Europa Liberă, PSD a anunțat că respinge orice reducere a bugetului Educației și Sănătății, considerând că măsurile de austeritate din 2025 au provocat deja probleme majore în aceste sisteme.
Sorin Grindeanu, președintele PSD, a declarat că partidul său nu va accepta „vreun leu tăiat” din bugetele acestor sectoare vitale, marcând o linie roșie clară în negocierile de coaliție.
Implicațiile pentru sistemul sanitar românesc.
Refuzul ministrului Sănătății de a implementa tăieri salariale în domeniul medical are implicații majore pentru bugetul pe 2026. România se confruntă cu un deficit sever de personal medical, agravat de emigrarea continuă a medicilor și asistentelor către țări din Europa Occidentală unde salariile sunt semnificativ mai mari.
Conform datelor Colegiului Medicilor, România are unul dintre cele mai mici rapoarte medic-pacient din Uniunea Europeană. În multe zone rurale și în spitale mici, gărzile nu pot fi acoperite decât prin suprasolicitarea personalului existent sau prin angajarea de medici rezidenți, ceea ce ridică probleme de calitate a actului medical.
Decizia de a nu reduce salariile din sănătate vine însă cu provocarea de a găsi economiile necesare în alte sectoare pentru respectarea angajamentelor față de Comisia Europeană. Guvernul trebuie să identifice surse alternative de reducere a cheltuielilor sau să crească veniturile bugetare pentru a compensa menținerea nivelului salarial din domeniul medical.
Perspectivele reformei sistemului sanitar.
Ministrul Rogobete a transmis că prioritatea sa este menținerea veniturilor personalului medical și corectarea disfuncționalităților din sistemul de gărzi, în paralel cu măsuri de responsabilizare în spitale. „Sănătatea nu poate fi reformată prin tăieri, ci prin organizare mai bună și prin respect față de personalul medical”, a conchis ministrul.
Această abordare reprezintă o schimbare de paradigmă față de tentativele anterioare de reformă, care s-au concentrat preponderent pe reducerea costurilor. Rogobete propune o reorganizare sistemică care să optimizeze resursele existente fără a afecta nivelul salarial al personalului medical.
Urmează luni decisive pentru negocierile bugetare, în care poziția ministrului Sănătății va fi testată în fața presiunilor pentru consolidare fiscală. Succesul sau eșecul acestei abordări va determina nu doar viitorul reformei sanitare, ci și echilibrul de putere în cadrul coaliției de guvernare.
