Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un al doilea diplomat iranian de rang înalt a părăsit regimul de la Teheran și a cerut azil politic în Elveția, pe fondul protestelor care zguduie Iranul, potrivit JFEED. Gholam-Reza Derikvand, fost responsabil de relațiile externe în cadrul ambasadei Iranului din Austria, a solicitat azil la doar câteva săptămâni după ce un alt diplomat iranian de rang înalt a făcut același pas.
Defecțiunea ridică semne de întrebare tot mai serioase asupra încrederii corpului diplomatic în viitorul regimului islamic, într-un context de tensiuni interne crescute și de tulburări politice.
Modelul defecțiunilor diplomatice iraniene.
Publicația de opoziție iraniană Iran International a relatat că Gholam-Reza Derikvand, chargé d’affaires al Iranului la Viena, și-a părăsit postul și a depus cerere de azil în Elveția. Este al doilea eveniment de acest tip din ultimele săptămâni, după defecțiunea lui Ali-Reza Hokmabad (cunoscut și ca Alireza Jeyrani Hokmabad), consilier în cadrul misiunii permanente a Iranului pe lângă Organizația Națiunilor Unite la Geneva.
Hokmabad și-a părăsit postul și a depus cerere de azil împreună cu familia sa la mijlocul lunii ianuarie 2026. Potrivit surselor citate de Iran International, Derikvand și-a abandonat misiunea pe fondul temerilor legate de instabilitatea internă din Iran, inclusiv de tulburările politice și de incertitudinile privind viitorul regimului.
🗞️ Citește și Acestea
Temeri legate de viitorul regimului islamic.
Defecțiunea lui Hokmabad a fost motivată, în mod similar, de îngrijorări privind eventualele repercusiuni la întoarcerea în Iran. Surse din interiorul corpului diplomatic iranian susțin că nemulțumirea față de regimul de la Teheran este tot mai mare, iar deciziile de solicitare a azilului politic reflectă o lipsă de încredere în capacitatea regimului de a supraviețui crizelor interne actuale.
Defectările diplomaților iranieni nu sunt neobișnuite în perioade de criză. Un fenomen similar s-a întâmplat după Mișcarea Verde din 2009, când mai mulți oficiali din Europa au demisionat în semn de protest față de reprimarea violentă a demonstrațiilor de la Teheran. Aceste incidente scot în evidență fisuri mai ample în structura Republicii Islamice și ar putea semnala o erodare a loialității în rândul elitei diplomatice.
Absența răspunsului oficial.
Autoritățile elvețiene nu au comentat cererile de azil, iar autoritățile de la Teheran nu au emis un răspuns oficial cu privire la defecțiunile recente. Tăcerea oficială din partea regimului iranian ar putea indica fie o strategie de minimizare a impactului public, fie o recunoaștere implicită a problemelor interne cu care se confruntă.
Cele două defecțiuni consecutive ale diplomaților de rang înalt ar putea marca începutul unei tendințe mai ample de abandon al posturilor diplomatice de către oficialii iranieni, pe măsură ce instabilitatea politică și economică din Iran se adâncește. Situația ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea regimului de a menține loialitatea corpului diplomatic și la impactul pe termen lung al acestor defecțiuni asupra imaginii internaționale a Iranului.
