Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Aleksandar Vučić a demisionat din funcția de președinte al Serbiei, iar Ana Brnabić preia interimar atribuțiile șefului statului, potrivit Money.ro. Serbia are alegeri parlamentare anticipate pe 25 octombrie și urmează alegeri prezidențiale anticipate.
Ce a anunțat Vučić pe 27 septembrie
Vučić și-a anunțat demisia duminică, 27 septembrie, punând capăt celui de-al doilea mandat de cinci ani, cu șapte luni înainte de termen, potrivit HotNews. Conform Constituției, el nu mai poate candida la funcția de președinte.
Înainte de anunț, Vučić a vorbit la televiziunea publică RTS și a cerut o concentrare absolută asupra alegerilor parlamentare, care vor determina drumul pe care îl va urma Serbia. El a spus că alegerile prezidențiale vor fi convocate la mai mult de o lună după scrutinul parlamentar.
Vučić anunțase, la un miting la Belgrad la sfârșitul lui iunie, că va demisiona, dar a așteptat trei luni înainte de a o face oficial, potrivit News.ro. Încă din iunie, presa vorbea despre o „schemă Putin”, cu trecerea de la președinție la funcția de premier, potrivit articolului publicat pe dinpolitica.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Cine conduce Serbia până la alegerea unui nou președinte
Ana Brnabić, președinta Parlamentului dizolvat și una dintre figurile importante ale Partidului Progresist Sârb (SNS), exercită interimar atribuțiile șefului statului. Ea a fost prim-ministră și este aliată apropiată a lui Vučić.
Brnabić va trebui să convoace alegerile prezidențiale. Potrivit legislației sârbe, ele trebuie organizate în termen de trei luni de la demisie, iar Vučić a spus că primul tur ar urma să aibă loc până la sfârșitul lunii decembrie, potrivit Atlas News.
Vučić este președinte din 2017 și a fost reales în 2022, iar mandatul lui ar fi expirat în mai 2027, potrivit articolului publicat pe dinpolitica.ro. Brnabić confirmase atunci că SNS intenționează să îi propună candidatura la funcția de prim-ministru.
Funcția de președinte interimar este exercitată de președintele Parlamentului, iar Parlamentul este dizolvat. Brnabić rămâne, astfel, președintă a unui Parlament dizolvat, potrivit Mediafax, și conduce statul până la alegerea unui nou președinte.
Ce se votează pe 25 octombrie și cine se înfruntă
Alegerile parlamentare anticipate au fost convocate după ce Vučić a dizolvat Parlamentul la începutul lui septembrie. Demisia îi permite să fie candidatul SNS la funcția de prim-ministru și să fie numit premier dacă partidul formează guvernul.
SNS și aliații săi se confruntă, printre alții, cu mișcarea anticorupție Students Win, condusă de studenți, și cu European Serbia, o alianță de partide de opoziție pro-occidentale. Nici una dintre cele două formațiuni nu își desemnase toți candidații la președinție, potrivit Atlas News.
Alegerile vin după aproape doi ani de proteste anticorupție, declanșate de prăbușirea copertinei unei gări din Novi Sad, în noiembrie 2024, în care au murit 16 persoane. Vučić a fost timp de 12 ani una dintre figurile dominante ale puterii, ca premier și apoi ca președinte.
În iunie, Vučić spusese că, atunci când o va face, nu va afirma că și-a scurtat mandatul, ci că a demisionat. Formula se regăsește acum în modul în care este descrisă plecarea lui: o demisie anunțată în timpul campaniei electorale.
Ce rămâne neclar după demisia lui Vučić
Data alegerilor prezidențiale nu fusese anunțată oficial în seara de 28 septembrie. Un articol Gândul spune că ele ar avea loc pe 25 octombrie, împreună cu cele parlamentare, dar celelalte surse vorbesc despre alegeri prezidențiale ulterioare, în termen de trei luni.
Nu este clar nici dacă Vučić va deveni prim-ministru. Aceasta depinde de rezultatul alegerilor parlamentare și de capacitatea SNS de a forma majoritatea.
Demisia nu înseamnă retragerea lui Vučić din politică. El rămâne în campanie pentru scrutinul din 25 octombrie, unde este candidatul SNS pentru funcția de prim-ministru.
Pentru cititorii din România, Serbia intră în ultimele luni din 2026 cu un președinte interimar și cu două scrutine. Rezultatul primului va decide și configurația în care țara vecină intră în cel de-al doilea.
