Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Europarlamentarul PNL Virgil Popescu, fost ministru al Energiei, a intervenit în disputa privind legea decarbonizării, întrebând public de ce noua centrală pe gaz de la Mintia a fost finalizată, în timp ce investițiile similare de la Complexul Energetic Oltenia (CEO) nu au început, potrivit Ziare.com. Declarațiile vin la o zi după ce Camera Deputaților a adoptat legea cu un amendament susținut de PSD și AUR.
Popescu: „Facturile nu se plătesc cu populisme”
Fostul ministru al Energiei a anunțat, pe pagina sa de Facebook, că noua centrală de gaze de la Mintia a fost înregistrată oficial ca producător de energie aflat în perioada de probe și va produce în curând aproximativ 1.700 MW.
„Facturile nu se plătesc cu populisme! Energia nu se produce din dezinformări! (…) Unii dintre ei se gândesc că nu e nicio pierdere să aruncăm în vânt miliarde de euro. Dar s-a dovedit că adevărul va ieși la iveală, în ciuda imenselor campanii de dezinformare”, a scris Virgil Popescu.
„De ce la Mintia s-a putut, iar la CEO nici măcar nu a început?”
Europarlamentarul PNL, ministru al Energiei între 2019 și 2023, susține că proiectul de la Mintia a fost demarat în perioada mandatului său și critică ritmul investițiilor similare de la Complexul Energetic Oltenia.
🗞️ Citește și Acestea
„Nu mă întreb de ce la Mintia s-a putut finaliza investiția de trecere de pe cărbune pe gaz a uneia dintre cele mai mari centrale din UE, iar la CEO nici măcar nu a început?!? Banii erau acolo! I-am lăsat în conturi!”, a declarat Popescu, potrivit Digi24.
Fostul ministru a mai spus că, în calitate de șef al Ministerului Energiei, a obținut 2,6 miliarde de euro pentru salvarea de la faliment a Complexului Energetic Oltenia. El a respins acuzațiile venite din Parlament, potrivit cărora ar fi „dușmanul cărbunelui”, și a cerut identificarea celor responsabili de blocajele din companie.
Contextul: legea decarbonizării, adoptată cu amendamentul PSD-AUR
Declarațiile lui Virgil Popescu vin în plin scandal politic legat de Legea decarbonizării. Camera Deputaților, for decizional, a adoptat actul normativ cu un amendament conform căruia capacitățile de producție pe bază de lignit și huilă pot fi scoase din exploatare doar după punerea în funcțiune a unor noi capacități energetice care să le înlocuiască.
Votul a fost de 180 de voturi pentru, 9 împotrivă și 27 de abțineri, legea fiind susținută de PSD și AUR. Ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a avertizat că modificarea afectează un jalon deja validat de Comisia Europeană în cadrul PNRR și riscă blocarea cererilor de plată 5 și 6, în valoare de aproximativ 5 miliarde de euro.
Președintele Nicușor Dan a anunțat că va analiza legea cu toate prerogativele constituționale la dispoziție, inclusiv solicitarea de reexaminare, pentru a evita pierderea fondurilor europene.
Ce schimbă amendamentul pentru viitorul centralelor pe cărbune
Miza reală a disputei este dacă România riscă sancțiuni financiare din partea Comisiei Europene pentru modificarea unei reforme deja asumate prin PNRR. Guvernul susține că nu există niciun risc iminent de închidere a vreunei centrale pe cărbune și că discuțiile cu Bruxelles-ul privind menținerea unor capacități erau deja în desfășurare, fără să fie nevoie de un amendament legislativ.
Intervenția lui Virgil Popescu adaugă un unghi suplimentar dezbaterii: cel al responsabilității pentru investițiile neterminate la Complexul Energetic Oltenia, unul dintre cei mai mari producători de energie pe cărbune din România. Fostul ministru susține că fondurile pentru retehnologizare existau deja la finalul mandatului său, în 2023, dar planul de restructurare a fost ulterior modificat.
Dezbaterea privind decarbonizarea rămâne, astfel, deschisă atât pe filiera politică, între PSD, AUR și restul formațiunilor, cât și pe cea instituțională, între Guvern și Președinție. Legea urmează să ajungă la promulgare, iar decizia președintelui Nicușor Dan va stabili dacă actul normativ intră în vigoare în forma actuală sau va fi retrimis Parlamentului spre reexaminare.
