Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Între 30% și 40% dintre gospodăriile din România ar cheltui peste 10% din venit pe energie, estimează Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză despre sărăcie energetică. Estimarea e apropiată de cifra de 32% calculată de AEI în iunie, potrivit Capital.ro.
Analiza, publicată pe LinkedIn și relatată pe 1 octombrie de StiriPeSurse, aparține președintelui unei asociații din domeniul energiei. Cifrele nu sunt statistici oficiale, iar relatările consultate nu detaliază metodologia folosită.
Ce înseamnă pragul de 10% din venit.
Ca indicator de sărăcie energetică, pragul numără gospodăriile la care costurile cu electricitatea, gazele naturale, energia termică și combustibilii depășesc 10% din venitul familiei. Potrivit lui Chisăliță, el arată altceva decât indicatorul oficial european, care măsoară incapacitatea de a încălzi corespunzător locuința și surprinde doar partea cea mai vizibilă a problemei.
Familiile din această categorie își plătesc încă facturile, dar renunță la alte cheltuieli, precum hrana, sănătatea sau educația. Președintele AEI le descrie drept „sărăcia invizibilă a clasei medii inferioare”.
🗞️ Citește și Acestea
Observatorul Român al Sărăciei Energetice (ORSE) urmărește pragul de 10% alături de alți doi indicatori: gospodăriile care ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei și cele cu supraconsum din ineficiență, arată raportul pe 2024 citat de Economedia.
România, Bulgaria și Grecia față de nordul Europei.
În estul și sud-estul Europei, între 30% și 40% dintre gospodării ar depăși pragul, potrivit estimărilor AEI. În Spania și Portugalia proporția ar fi de 20-25%, iar în Finlanda, Danemarca sau Luxemburg de doar 5-10%. Pentru întreaga Uniune Europeană, analiza vorbește despre 17-22%.
Chisăliță explică diferența prin venituri mici, locuințe slab izolate și sisteme de încălzire ineficiente. Într-o familie cu venit redus, energia poate ajunge la 15-20% din buget. În nord, susține el, prețurile nu sunt mai mici, dar veniturile ridicate, clădirile eficiente și sistemele sociale solide țin povara sub control.
Cifrele despre celelalte state apar în relatările consultate doar ca estimări ale AEI, fără confirmare dintr-o sursă independentă.
Cifrele AEI, CSD și ORSE pentru România.
În iunie, AEI calcula că 32% dintre gospodăriile din România alocă peste 10% din buget energiei, cu diferențe mari între regiuni. Din aceeași analiză, Newsweek România relata că 7% dintre gospodării ajung sub pragul sărăciei după plata facturilor.
George Jiglău, președintele Centrului pentru Studiul Democrației (CSD), a vorbit despre 37,3% într-o dezbatere, citată de Wall-Street.ro după Agerpres. Aproape un sfert dintre gospodării ar coborî, după plata facturilor, sub pragul de sărăcie, mai spunea el.
ORSE a calculat 33,3% pentru anul 2020, cele mai recente date oficiale disponibile la acel moment, în creștere față de 27,4% anul anterior, arată Euronews România. În martie 2026, același observator estima, potrivit TVR Info, că 21,1% dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie după plata energiei, adică un alt indicator decât cel de 10%.
Cifrele provin din surse, perioade și metodologii diferite, deci nu POT fi comparate direct. Ele indică însă același ordin de mărime: aproximativ o treime dintre gospodării se confruntă cu o formă de sărăcie energetică. Intervalul de 30-40% propus de AEI se încadrează în acest tablou, dar nu a fost verificat de autorități.
Ajutorul de încălzire și iarna care vine.
Principalul instrument de sprijin rămâne Legea 226/2021 privind consumatorii vulnerabili. Ajutorul de încălzire se acordă în sezonul rece, iar suplimentul pentru energie se plătește lunar, pe tot parcursul anului, arată Digi24.
Pentru sezonul 2025-2026, ajutorul s-a acordat între 1 noiembrie și 31 martie, iar cererile au putut fi depuse până pe 20 noiembrie. În sezonul rece anterior, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială a făcut aproximativ 2 milioane de plăți, de peste 3,67 miliarde de lei.
Chisăliță spune că fără plafonările din 2022-2023 cifrele ar fi fost mai mari, dar că subvențiile nu rezolvă problema structural. El cere investiții în eficiență energetică, renovarea clădirilor și măsuri sociale țintite pe gospodăriile vulnerabile.
Pentru iarna 2026-2027, calendarul cererilor nu apare în sursele consultate. De asemenea, nu a fost găsită o reacție oficială a autorităților la analiza AEI.
Președintele AEI estimează și că rata persoanelor în risc de sărăcie sau excluziune socială ar putea ajunge la 23-25% în următorii ani. Este o prognoză a sa, nu o proiecție oficială a instituțiilor europene.
Pragul de 10% măsoară presiunea facturii asupra bugetului familiei, nu frigul din locuință, iar tocmai de aceea cifra de 30-40% e greu de comparat cu statisticile oficiale despre sărăcie energetică, bazate pe incapacitatea de a încălzi casa. Deocamdată, ea rămâne estimarea unei asociații, susținută de calcule apropiate ale CSD și ORSE, dar nu o statistică oficială.
