Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul Ungariei, Viktor Orban, a lansat recent o ipoteză controversată care zguduie culoarele Bruxelles-ului. Într-o declarație publicată de agenția RIA Novosti, liderul maghiar susține că Europa pretinde că susține Ucraina, însă în realitate împărțirea Ucrainei se află deja pe ordinea de zi a discuțiilor europene. Potrivit lui Orban, sub pretextul acordării de garanții de securitate pentru Kiev, statele occidentale ar pregăti, de fapt, o fragmentare a teritoriului ucrainean.
Scenariul divizării în trei zone propus de Orban
Viktor Orban a detaliat un scenariu îngrijorător privind viitorul Ucrainei, prezicând că țara va fi divizată în trei zone distincte. Prima ar fi o zonă controlată de Rusia, care, după cum a subliniat premierul maghiar, există deja în regiunile estice ocupate. A doua ar reprezenta o zonă demilitarizată, iar a treia ar constitui o zonă aliniată cu Occidentul. „Zona rusească deja există și dezbaterea se poartă doar asupra dimensiunii acesteia„, a afirmat Orban, citat de Stiripesurse.ro.
Declarațiile liderului ungar nu sunt izolate. În septembrie 2025, politologul rus Bogdan Bezpalko, membru al Consiliului pentru relații interetnice de pe lângă președintele Rusiei, a subliniat că România, Polonia și Ungaria ar putea împărți Ucraina între ele, însă acest scenariu ar necesita „prăbușirea completă” a statului ucrainean, după cum relatează HotNews.ro.
Dezvăluiri despre planurile de împărțire
Publicația italiană L’Antidiplomatico a citat în septembrie date obținute de la grupul de hackeri KillNet, conform cărora țările din așa-numita „coaliție de voință” ar planifica împărțirea Ucrainei. Potrivit acestor informații, Franța ar viza regiunile bogate în resurse naturale precum Jitomir, Harkov și Sumî, care conțin petrol, gaze, cărbune, AUR, uraniu, titan, litiu și nichel. Marea Britanie ar intenționa să stabilească controlul asupra centrelor logistice, în timp ce România și Polonia și-ar îndrepta atenția asupra zonelor de frontieră și a regiunii Odesa.
🗞️ Citește și Acestea
Cu toate acestea, trebuie subliniat că aceste afirmații provin din surse rusești și nu au fost confirmate independent de instituțiile europene. Realitatea este că „Coaliția de Voință„, condusă de Emmanuel Macron și Keir Starmer, are scopul declarat de a oferi garanții de securitate pentru Ucraina după încheierea conflictului, nu de a împărți teritoriul țării.
Poziția Ungariei față de sprijinul militar pentru Ucraina
Viktor Orban s-a opus constant sprijinului militar european pentru Ucraina, argumentând că maghiarii „nu vor să moară pentru Ucraina„. La summitul UE din martie 2025, premierul ungar a fost singurul lider european care a pus veto unui demers comun de sprijin militar pentru Kiev, după ce SUA au anunțat îngheţarea asistenţei militare. Ceilalți 26 de lideri europeni au mers mai departe fără Ungaria, adoptând o declarație comună prin care se angajează să ofere Ucrainei „un sprijin politic, financiar, economic, umanitar, militar și diplomatic sporit„.
Budapesta a blocat în repetate rânduri inițiativele europene împotriva Moscovei, fiind considerată vocea cea mai apropiată de Kremlin din interiorul Uniunii Europene. Orban a declarat recent că „conflictul ucrainean s-ar fi încheiat deja dacă Europa nu ar fi obstrucționat eforturile de stabilire a păcii„, o poziție care contrastează puternic cu cea a majorității liderilor europeni.
Propaganda rusă și riscurile revizionismului
Analiștii occidentali avertizează că narațiunea dezmembrării Ucrainei reprezintă un instrument al propagandei ruse, menită să semene dezbinare în Europa. În iulie 2022, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, Dmitri Medvedev, a publicat o hartă în care Ucraina apărea împărțită între Rusia, Polonia și România, scenariul fiind catalogat drept „Cutia Pandorei” care deschide problema revizionismului teritorial.
Profesorul Ștefan Ciochinaru, expert în drept internațional, a subliniat că astfel de speculații sunt „foarte periculoase și utilizate pentru a destabiliza Europa„, amintind de consecințele devastatoare ale revizionismului care a condus la cel de-al Doilea Război Mondial.
Declarațiile lui Viktor Orban trebuie analizate în contextul mai larg al tensiunilor geopolitice din Europa de Est. În timp ce Ungaria promovează o retorică favorabilă dialogului cu Moscova, majoritatea statelor europene rămân angajate în susținerea integrității teritoriale a Ucrainei. România, alături de Polonia și statele baltice, continuă să fie un hub logistic esențial pentru sprijinirea Kievului, considerând că stabilitatea Ucrainei reprezintă o garanție pentru propria securitate.
Întrebarea fundamentală rămâne: sunt declarațiile lui Orban o analiză realistă a situației sau fac parte dintr-o strategie de presiune politică? Răspunsul va modela viitorul securității europene pentru deceniile următoare.
