Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Un proiect de lege depus la Senatul României stârnește controverse majore în rândul prosumatorilor. Asociația Prosumatorilor și Comunităților de Energie din România (APCE) avertizează că inițiativa legislativă B432/2025 ar putea transforma România în prima țară din lume care limitează ilegal sistemele fotovoltaice ale cetățenilor.
Depus de 25 de parlamentari, majoritar din PSD, proiectul propune introducerea unui sistem de dispecerizare la distanță pentru toate instalațiile cu puteri sub 1 MW, ceea ce înseamnă că statul ar putea opri sau reduce producția panourilor solare direct din invertor.
Ce presupune dispecerizarea prosumatorilor
Conform proiectului, Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) ar primi atribuții noi în domeniul energetic, putând stabili reguli tehnice și controla funcționarea instalațiilor de producere a energiei regenerabile. Aceasta înseamnă că autoritatea ar avea posibilitatea să oprească sau să reducă producția instalației tale fotovoltaice prin internet sau printr-o interfață software conectată la invertor. APCE consideră măsura ca fiind „inadmisibilă în anul 2025” și o compară cu situația absurdă în care „cineva ar decide prin lege să stingă becul din casa fiecărui român, de la distanță, în numele securității cibernetice”.
Organizația subliniază că în România funcționează peste 330.000 de invertoare omologate de la 77 de producători diferiți, cu peste 4.100 de modele tehnice distincte. Producătorii de energie regenerabilă sub 1 MW au o putere instalată de aproximativ 4.000 MW, din care peste 3.000 MW aparțin prosumatorilor. A controla centralizat sute de mii de dispozitive diferite ca software și arhitectură este considerat „imposibil tehnic” și „o idee care ar stârni zâmbete în orice capitală europeană„.
🗞️ Citește și Acestea
Argumentul securității cibernetice sau protecționism economic?
Deputatul PSD Mădălin Borș, unul dintre inițiatori, justifică proiectul prin necesitatea protejării împotriva riscurilor cibernetice. Într-un articol publicat pe Playtech, acesta avertizează că peste 90% din panourile fotovoltaice sunt produse în China și că datele colectate ar putea ajunge în servere externe. Borș susține că măsura este necesară și pentru echilibrarea rețelei: „15% din factura unui consumator obișnuit provine indirect din dezechilibrele create. Nu putem lăsa costurile generate de prosumatori să fie suportate de toți.”
APCE respinge acest argument, afirmând că „proiectul nu are legătură cu securitatea cibernetică, ci cu interesele economice ale furnizorilor și ale companiilor care vor să reducă energia produsă de prosumatori pentru a-și proteja propriile investiții în parcuri fotovoltaice mari„. Într-adevăr, în orele de vârf solar, România se confruntă cu un excedent de producție, iar legea obligă furnizorii să preia energia livrată de prosumatori, ceea ce generează presiuni pe piață.
Conflict cu legislația europeană
Asociația atrage atenția că inițiativa contravine mai multor acte normative europene fundamentale: Directiva (UE) 2019/944 care garantează libertatea prosumatorilor de a produce și vinde energie fără restricții discriminatorii, Directiva (UE) 2018/2001 (RED II) care protejează autonomia energetică a cetățenilor, Regulamentul (UE) 2023/2854 (Data Act) care stipulează că datele echipamentelor aparțin exclusiv proprietarilor, și Regulamentul GDPR care interzice accesul neautorizat la echipamente.
Niciun stat membru al Uniunii Europene nu aplică control centralizat la nivelul prosumatorilor casnici. Singura excepție parțială este Lituania, unde se auditează doar invertoarele mari, de peste 100 kW, din parcurile industriale fotovoltaice. APCE amenință că va ataca în contencios administrativ și va informa Comisia Europeană imediat dacă această inițiativă va deveni lege, solicitând respingerea proiectului B432/2025 ca fiind „contrară interesului României de a produce energie verde, nefundamentată tehnic și neconformă legislației europene„.
Între timp, sectorul prosumatorilor continuă să crească rapid, România ajungând la peste 250.000 de prosumatori cu o capacitate totală de aproximativ 3.000 MW, echivalentul a patru reactoare nucleare de la Cernavodă. Proiectul se află în prezent la Senat, unde urmează să primească avize de la ANRE și Consiliul Concurenței, într-un context în care cetățenii așteaptă claritate și predictibilitate pentru investițiile lor în energie verde.
