Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, medic primar ginecolog la Institutul Oncologic Prof. Dr. Ion Chiricuță din Cluj-Napoca, a prezentat într-o intervenție recentă la podcastul Cluj Live principalele provocări ale sistemului oncologic românesc, de la lansarea unui proiect național de screening pentru cancerul de sân până la birocrația care sufocă actul medical.
Proiect național de screening pentru populațiile vulnerabile.
Institutul Oncologic Cluj-Napoca a câștigat finanțare prin Ministerul Fondurilor Europene pentru un proiect național de screening dedicat categoriilor defavorizate: familii monoparentale, persoane cu venituri mici și comunități din zone dezavantajate. Inițiativa reunește parteneri academici și clinici din mai multe regiuni ale țării, cu un buget considerat „impresionant” de către medicul clujean.
Dr. Achimaș-Cadariu a avertizat însă că succesul real va fi măsurat doar prin impactul concret asupra pacienților. „Vom vedea rezultatele finale. Riscul este ca efortul administrativ să devină mai important decât rezultatele din teren”, a declarat acesta pentru Cluj Live, conform Transilvania Plus.
🗞️ Citește și Acestea
Proiectul vine în contextul în care România are unul dintre cele mai scăzute rate de screening din UE – doar 34,7%, conform Cancer-Plan.ro, comparativ cu o medie europeană între 26% și 91%. Peste 100.000 de români sunt diagnosticați anual cu cancer, iar 153 de români mor zilnic din cauza acestei boli, potrivit datelor Euronews.
Birocrația care sufocă sistemul medical.
Medicul clujean a făcut distincția clară între proceduri utile și birocrație excesivă. Acreditările POT aduce beneficii prin tratamente standardizate, dar volumul de documente și audituri consumă timp critic din activitatea medicală. „În România, povara administrativă ajunge pe umerii medicilor și asistenților, în detrimentul actului medical și al timpului acordat pacientului”, a explicat Achimaș-Cadariu.
Conform HotNews.ro, Planul Național de Combatere și Control a Cancerului, inițiat de medicul clujean și promulgat în noiembrie 2022, încă așteaptă normele complete de aplicare, deși legea prevede măsuri concrete pentru îmbunătățirea îngrijirii pacienților oncologici.
Centrul Național de Competență în Domeniul Cancerului (CNCC), coordonat de Achimaș-Cadariu, a primit finanțare prin PNRR de aproximativ 28 milioane lei pentru modernizarea managementului oncologic prin medicină personalizată, telemedicină și inteligență artificială, potrivit informațiilor de pe site-ul IOCN.
Supraîncărcarea centrelor oncologice și lipsa paliației.
Institutul Oncologic din Cluj primește un număr de pacienți „semnificativ peste încărcarea întâlnită în centrele echivalente din Vest”. Această suprasolicitare reduce timpul pentru informare, înțelegerea etapelor de tratament și crește riscul de erori.
România tratează prea multe cazuri în stadii avansate, ceea ce pune presiune enormă pe paturile din centrele de tratament. O parte semnificativă dintre pacienții oncologici au nevoie, la un moment dat, de îngrijiri paliative, însă acestea lipsesc aproape complet. „Dezvoltarea unei rețele de paliație aproape de domiciliu ar ajuta familiile și ar degreva spitalele mari”, a subliniat medicul clujean.
Rata de supraviețuire la 5 ani pentru pacienții cu cancer este semnificativ mai mică în România comparativ cu media UE, iar mortalitatea prin cancer este cu 3,5% mai mare până la vârsta de 75 de ani față de Uniunea Europeană, conform Raportului de Gardă.
Inteligența artificială: oportunitate și risc.
Dr. Achimaș-Cadariu a abordat și tema inteligenței artificiale în medicină, avertizând asupra riscurilor unei adoptări grăbite fără educație medicală solidă. IA poate accelera conturarea structurilor pentru radioterapie, dar „eficiența tehnologică poate produce, în timp, o scădere a nivelului de pregătire a viitorilor specialiști”.
Mesajul medicului a fost unul de prudență: „Progresul trebuie însoțit de educație, gândire critică și standarde clare, astfel încât tehnologia să rămână un instrument în mâna medicului, nu un înlocuitor al judecății profesionale”.
