Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Numărul companiilor mari intrate în insolvență a explodat în primul trimestru al anului 2026, semnalând o mutare a presiunii economice dinspre firmele mici spre entitățile cu greutate reală în economie, potrivit Digi24.ro. În acest context, specialiștii în drept avertizează că riscul juridic pentru administratori, directori și acționari este mai mare decât oricând.
Explozie a insolvențelor în rândul companiilor mari
Datele CITR, liderul pieței de insolvență și restructurare din România, arată o schimbare structurală majoră. În primul trimestru din 2026, 19 companii cu active de peste 4 milioane de euro au intrat în insolvență — față de doar două în perioada similară din 2025.
Cele 19 firme cumulează active imobilizate de aproximativ 187 milioane de euro și datorii de peste 448 milioane de euro, cu 884 de angajați afectați direct. La nivel general, 1.829 de proceduri de insolvență au fost deschise în T1 2026, în creștere cu 14,3% față de aceeași perioadă din 2025.
În total, 66 de companii de impact cu active de peste un milion de euro au intrat în insolvență în primele trei luni ale anului, față de 25 în T1 2025 — o creștere de 164% într-un singur an.
🗞️ Citește și Acestea
„Presiunea economică a ajuns la companii cu masă critică — firme cu sute de angajați, zeci de milioane de euro în business și ecosisteme extinse de furnizori și creditori. Când astfel de companii intră în dificultate, efectul nu mai este izolat, ci se propagă în economie”, a declarat Paul-Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.
Când pot fi trași la răspundere administratorii
Simpla intrare în insolvență a unei companii nu generează automat răspunderea personală a administratorilor sau acționarilor. Legea operează cu un criteriu clar: dacă o persoană a contribuit la apariția sau agravarea dificultăților financiare.
„Legislația în vigoare prevede modalități concrete de atragere a răspunderii persoanelor care au contribuit efectiv la apariția sau agravarea stării de insolvență, inclusiv prin exercitarea unui control de facto asupra activității acesteia”, a explicat pentru Digi24.ro Dr. Radu Cătălin Pavel, Avocat Coordonator al Societății de Avocatură Pavel, Mărgărit și Asociații.
Judecătorul-sindic poate obliga astfel de persoane să suporte o parte sau chiar întregul pasiv al companiei, în baza articolelor 169 și următoare din Legea nr. 85/2014.
Nu doar administratorii pot fi vizați
Un aspect esențial este că răspunderea nu se limitează la funcțiile formale din organigramă. Orice persoană care a exercitat o influență decisivă asupra activității societății poate fi trasă la răspundere, chiar dacă nu a deținut nicio funcție oficială.
Acționarii care au controlat de facto deciziile financiare sau operaționale ale firmei intră, astfel, în sfera persoanelor cu risc juridic ridicat.
📊 CIFRE CHEIE:
- 19 companii mari (active > 4 mil. €) intrate în insolvență în T1 2026, față de 2 în T1 2025
- 448 mil. € datorii totale ale celor 19 companii
- 1.829 proceduri de insolvență deschise în T1 2026 (+14,3% an/an)
- 164% creștere a insolvențelor companiilor de impact față de T1 2025
Ce fapte pot duce la plata datoriilor firmei din buzunarul propriu
Legea insolvenței enumeră explicit situațiile care pot atrage răspunderea personală: utilizarea bunurilor sau creditelor companiei în interes propriu, continuarea activității în condiții de insolvență previzibilă, ținerea unei contabilități fictive sau incomplete, deturnarea activelor, transferuri preferențiale către persoane afiliate sau ascunderea patrimoniului.
Un risc adesea subestimat: nepredarea documentelor contabile către administratorul judiciar sau lichidator. Această omisiune poate activa prezumții legale care îngreunează semnificativ poziția administratorilor sau acționarilor în fața instanței.
Interdicții de până la 10 ani și sechestru pe bunuri personale
Consecințele unei hotărâri judecătorești definitive sunt severe. Persoanele vinovate pot primi interdicția de a fi administratori timp de 10 ani și nu mai pot înființa sau controla alte societăți timp de cinci ani.
În plus, instanța poate dispune măsuri asigurătorii asupra bunurilor personale în cursul procesului, înainte de o hotărâre definitivă, pentru a preveni înstrăinarea patrimoniului.
Experții CITR estimează că ritmul insolvențelor va continua să crească și în trimestrul al doilea din 2026, urmând ca o eventuală stabilizare să se producă abia în 2027.
