Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Radu Burnete, consilierul prezidențial pe probleme economice și sociale, a lansat un avertisment dur despre provocările financiare cu care se va confrunta România în următorii ani, potrivit StiriPeSurse. Pensionarea masivă a generației „decreței”, combinată cu creșterea cheltuielilor de apărare, va genera o presiune financiară fără precedent asupra bugetului public până în 2030.
Un „hop financiar imens” în 2030.
Vorbind la conferința RBL Capitalul românesc 360°, organizată miercuri de Fundaţia Romanian Business Leaders, Burnete a identificat patru provocări majore care necesită acțiuni urgente. Prima și cea mai presantă este gestionarea momentului în care generația „decrețeilor” va ieși la pensie.
„Spre anul 2030, România va mai avea un hop financiar imens, pentru că încep să se pensioneze decreţeii„, a declarat consilierul prezidențial. El a subliniat că această situație se va suprapune cu angajamentul României de a crește cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035, conform angajamentului asumat la summitul NATO de la Haga.
Burnete a avertizat că în următorii ani, România trebuie să gestioneze un proces complicat: pe de o parte, să reducă deficitul și cheltuielile bugetare, iar pe de altă parte, să facă față unor presiuni foarte mari pe bugetul public.
🗞️ Citește și Acestea
Cine sunt „decrețeii” și de ce reprezintă o provocare.
Termenul „decreței” desemnează generația născută după Decretul 770 din 1966, prin care Nicolae Ceaușescu a interzis avorturile în România. Între 1967 și 1969 s-au născut aproximativ 1,8 milioane de copii, iar aceștia vor ajunge la vârsta de pensionare între 2030 și 2033. Mulți dintre ei pot ieși la pensie anticipat încă din 2025, conform noii legi a pensiilor.
Economistul Bogdan Glăvan a descris situația ca fiind un potențial „tsunami financiar”, avertizând că problema fiscală a României va continua să se agraveze, nu să se micșoreze. Presiunea va fi amplificată de faptul că din urmă vin generații tot mai reduse numeric, care nu vor putea susține bugetul de pensii.
Potrivit datelor Eurostat, peste 50% dintre profesorii din învățământul primar se vor pensiona în următorii 10 ani, iar situația este similară în sănătate, administrație, armată și poliție, unde între 40-60% din personal face parte din generația decrețeilor.
Cheltuieli de apărare în creștere: o necesitate strategică.
Al doilea element care va pune presiune pe bugetul public este creșterea cheltuielilor de apărare. România și-a asumat angajamentul de a crește bugetul de apărare la 5% din PIB până în 2035, de la actualul 2,28%. Din această sumă, 3,5% din PIB vor fi alocați pentru cheltuieli de bază în apărare, iar 1,5% pentru cheltuieli conexe și investiții, potrivit noii Strategii Naționale de Apărare prezentată de președintele Nicușor Dan.
Burnete a subliniat că România trebuie să pună industria de apărare în mișcare, după ce „am lâncezit prea mult”. El a dat asigurări că programul SAFE va aduce investiții în România, iar guvernul a pus o condiție clară: echipamentele militare achiziționate trebuie să vină cu offset și să contribuie la construirea de capacități locale.
„Este și o oportunitate ca, investind în această industrie, să gestionăm cumva o tranziție industrială pe care oricum trebuia s-o facem„, a explicat consilierul prezidențial.
Digitalizare și energie: priorități pentru competitivitate.
Burnete a identificat inteligența artificială ca un factor care va juca un rol foarte important în societate, economie și război. Pentru ca România să fie un jucător măcar mediu în această zonă, sunt necesare două condiții esențiale: energie la prețuri competitive și digitalizare mai bine făcută.
„Degeaba faci data center-uri, dacă nu ai cu ce să le alimentezi, în special în zona publică”, a avertizat consilierul, subliniind că „nu avem foarte mult timp de pierdut„.
Capitalul românesc trebuie să fie mai productiv.
Al patrulea punct de pe agenda consilierului prezidențial vizează mobilizarea capitalului românesc în economie. Burnete consideră că fondurile de pensii ar trebui să investească mai mult în instrumente mai riscante, precum private equity.
El a discutat deja cu reprezentanții Autorității de Supraveghere Financiară despre această idee, deși există reticență din partea unor actori care invocă riscurile pentru pensiile oamenilor. Consilierul a observat că statele din regiune sunt mai ambițioase în această privință și a declarat: „Cum facem ca acest capital să nu se ducă în străinătate, să nu stea doar în bănci, ci pur şi simplu să-l punem să fie mai productiv în economia noastră?”
Context geopolitic dificil.
Radu Burnete a încurajat antreprenorii să continue să facă afaceri, în ciuda contextului geopolitic complicat. El a recunoscut că Federația Rusă va continua să exercite presiune imensă asupra României și că Europa „schioapătă puțin” în competiția cu SUA și China.
„Trăim o epocă cu foarte multe transformări, ceea ce inevitabil creşte temperatura socială”, a spus Burnete, adăugând însă că „există lumină la capătul tunelului” și că „mai devreme sau mai târziu acest război se va termina, mai devreme sau mai târziu, Europa îşi va regăsi echilibrul„.
