Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Grupul german E.ON estimează că vânzarea participațiilor sale în E.ON Energie România către compania maghiară MVM Group va fi finalizată în ultimul trimestru al anului 2025, în pofida opoziției ferme a autorităților române. Acordul de vânzare a fost semnat pe 16 decembrie 2024, însă procedurile de avizare continuă să întâmpine obstacole semnificative, potrivit Profit.ro.
CEISD respinge tranzacția, decizia finală la CSAT.
În luna august 2025, Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD) a respins oficial vânzarea către MVM, propunând neavizarea operațiunii. Investitorul a fost notificat asupra declanșării procedurii de cercetare detaliată la 14 februarie 2025, când au fost examinate elementele principale ale tranzacției, inclusiv profilul investitorului și implicațiile asupra infrastructurii critice naționale.
Decizia finală aparține însă Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), care are la dispoziție 90 de zile pentru a emite un aviz obligatoriu. Ministerul Energiei a justificat respingerea inițială invocând potențiale legături ale grupului maghiar cu Rusia și riscuri majore asupra securității naționale a României, conform Economica.net.
Valoarea tranzacției și dimensiunea afacerilor
Conform acordului semnat în decembrie 2024, MVM Group urmează să achiziționeze 68% din E.ON Energie România și 98% din E.ON Asist Complet. Deși valoarea oficială a tranzacției nu a fost dezvăluită public, pe piață a circulat cifra de 200-210 milioane de euro, conform informațiilor G4Media.
🗞️ Citește și Acestea
Până la finalizarea tranzacției, cele două companii au fost reclasificate drept „grup pregătit pentru vânzare”. Activele totale ale acestui grup se ridică la 684 milioane euro, plus un fond de comerț de 12 milioane euro, în timp ce pasivele sunt de 400 milioane euro. Grosul valorii aparține E.ON Energie România, care are un rulaj anual de peste 10 miliarde lei și deservește aproximativ 3,4 milioane de clienți.
Motivele respingerii: legături cu Rusia și riscuri de securitate.
Ministerul Energiei a identificat multiple motive de îngrijorare privind impactul tranzacției asupra securității naționale. Printre acestea se numără:
Relații comerciale cu companii rusești: MVM are relații comerciale extinse cu Gazprom și Rosatom, companii rusești aflate sub sancțiuni internaționale. Ungaria își menține astfel o dependență ridicată de gazele naturale și tehnologia nucleară din Rusia.
Lipsa garanțiilor pentru protecția datelor: S-a identificat absența unor garanții legale și contractuale în protejarea datelor E.ON Energie România și ale informațiilor cu caracter personal ale peste 3 milioane de clienți români de a putea fi accesate de către parteneri comerciali ai MVM din afara Uniunii Europene.
Riscul cesiunii ulterioare: Din analiza documentației depuse de MVM rezultă că structura contractuală generează o posibilitate de cesiune ulterioară a participațiilor către entități din afara UE sau către alte entități care nu figurează ca părți inițiale ale tranzacției.
Precedente internaționale și context geopolitic.
România nu este singura țară care manifestă reticență față de extinderea MVM. În 2024, Spania a respins achiziția producătorului de trenuri Talgo din cauza legăturilor MVM cu entități rusești și a influenței politice exercitate de guvernul maghiar condus de Viktor Orban.
Károly Mátrai, CEO-ul Grupului MVM, a declarat pentru Bursa.ro că „prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni al E.ON Energie România, ne consolidăm poziția în Europa Centrală și de Est, asigurând o bază solidă pentru clienții noștri din România„. Cu toate acestea, aceste declarații nu au reușit să convingă autoritățile române.
MVM este principala companie energetică din Ungaria, deținută integral de statul ungar și considerată un pilon strategic în politica energetică a guvernului Orban. O investigație a publicației Balkan Insider din 2023 a arătat că MVM este vehiculul prin care guvernul ungar încearcă să își extindă influența economică în regiunea Europei Centrale și de Est.
Cronologia tensiunilor între București și Budapesta.
16 decembrie 2024: E.ON și MVM semnează acordul preliminar de vânzare.
Ianuarie 2025: Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, declară pentru Financial Times că tranzacția ar putea fi blocată din motive de securitate.
14 februarie 2025: CEISD notifică investitorul despre declanșarea procedurii de cercetare detaliată.
August 2025: CEISD respinge oficial tranzacția și înaintează propunerea de neavizare către CSAT.
Prezent: Decizia finală este așteptată în următoarele luni, în funcție de deliberările CSAT.
Impactul asupra pieței energetice românești.
E.ON Energie România este unul dintre cei mai mari furnizori de gaze naturale și energie electrică din țară. În 2024, compania a înregistrat un profit net de 133,5 milioane lei, după o pierdere de aproape 360 milioane lei în 2022. Statul român deține 31,82% din acțiunile companiei prin Ministerul Energiei, restul fiind controlat de grupul german.
Întârzierea procesului de vânzare survine într-un context în care E.ON a manifestat deja intenția de retragere din România. Leonhard Birnbaum, CEO-ul grupului german, a declarat anterior că schimbările frecvente și abrupte în schema de plafonare și compensare a prețurilor au afectat planificarea strategică a companiei. Pe lista potențialilor cumpărători s-au aflat și companii precum Hidroelectrica, Romgaz și OMV Petrom, însă acestea nu au depus oferte angajante.
Verdictul final al CSAT este așteptat până la sfârșitul anului 2025, iar decizia va avea ecouri puternice în relațiile bilaterale româno-ungare și în cadrul Uniunii Europene, unde controlul asupra infrastructurilor critice devine tot mai sensibil pe fondul tensiunilor geopolitice actuale.
